SPAȚIU

Tocmai când ne pregăteam să anunțăm un nou succes la roverului marțian (recoltarea și demararea analizelor unui eșantion obținut prin forarea unei roci), iată că aflăm că roverul Criosity are probleme.

Deasupra și sub Calea Lactee se află două bule enorme de raze gamma, de 25.000 de ani-lumină fiecare, care par a fi fost născute din gaura neagră super-masivă aflată în centrul galaxiei noastre.

Potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature, deși similare carbonului și petrolului de pe Terra, moleculele organice care „locuiesc” în spațiu nu s-au format din descompunerea unor bătrâne organisme vii, cum este cazul combustibililor fosili care se găsesc pe planeta noastră, ci din activitatea stelelor.

Se știe de multă vreme că centrul Galaxiei noastre adăpostește o gaură neagră supermasivă, SagittariusA*, cu masa echivalentă cu cea a patru miliarde de sori. Deși a fost descoperită încă din 1974, această gaură neagră ascunde multe întrebări care își așteaptă răspunsul.

Deși nu par cine știe ce priviți de la exterior, unii asteroizi ascund în interiorul lor un minereu extrem de valoros pentru pământeni – platina. Rar întâlnit pe planeta noastră, acest metal este atât de prețios încât 1.000 de centimetri cubi (adică 0,001 metri cubi) valorează aproape un milion de dolari. Iar asteroizii conțin în general volume mult mai mari din acest material.

Cătălin Beldea, astronomul amator al echipei Știință & Tehnică, a câștigat vineri, 3 iunie, înalta distincție NASA Astronomy Picture of the Day cu una dintre fotografiile pe care le-a realizat în cadrul expediției S&T \"Eclipsa de la miezul nopții, eclipsă în Laponia\", desfășurată în Finlanda, între 30 mai și 3 iunie 2011.