SPAȚIU

Piloți de încercare privați, și nu astronauți ai NASA, vor pilota vehiculele spațiale dezvoltate de către companiile private.

Urmând a fi lansat din Cape Canaveral, Florida, la bordul unei rachete United Launch Alliance Atlas 5, imediat după Ziua Recunoștinței (25 noiembrie), următorul rover cu șase roți alimentat nuclear care va explora planeta Marte, Mars Science Laboratory, sau Curiosity, de dimensiunea unui autovehicul (3 metri), a intrat în asamblare sâmbătă, 13 august, fiind aproape gata de lansare. Teoretic, va atinge solul Planetei Roșii în august 2012.

Pentru a măsura distanțele în Univers, oamenii de știință se folosesc de surse de lumină etalon. De exemplu, supernovele de tip Ia au o luminozitate absolută cunoscută. Dacă măsurăm luminozitatea lor, aici, pe Terra, putem să determinăm distanța dintre noi și respectiva supernovă. Asta se știe. Dar care este mecanismul astrofizic din spatele acestor supernove?

Știm că există sisteme stelare binare, pentru că le-am văzut. Am văzut și sisteme solare guvernate de pitice roșii. Știm că în unele cazuri, acestea sunt orbitate de cel puțin o planetă, uneori de natură să întrețină viața. Dar, oare, cum s-ar dezvolta și cum ar fi afectată vegetația în astfel de împrejurări cosmice?

Este, într-adevăr, greu să prefațezi imaginile de mai jos cu un text pe măsura spectacolului pe care ele ți-l oferă.

Astronomii și astro-chimiștii de la NASA și Caltech au descoperit, în apropierea locului de formare a unei noi stele, la o distanță de circa o mie de ani-lumină de Pământ, un compus chimic ce pare a fi un precursor al componentelor esențiale ale vieții, așa cum o știm.