Istorie și arheologie

O adevărată comoară, constând în fosile și artefacte neanderthaliene, a fost scoasă la lumină într-o peșteră din Grecia, se arată într-un studiu publicat în Journal of Human Evolution. Mai mult, este prima descoperire de acest gen din Grecia, o țară în care arheologii și-au dedicat munca, cu precădere, perioadei clasice sau celei medievale.

Rămășițele fosile ale unui individ care a trăit acum circa 40.000 – 30.000 de ani, descoperite în nordul Italiei, sunt considerate cele mai vechi urme ale unui hibrid umano-neanderthalian, se arată într-un studiu publicat în PloS ONE.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.

Studiind mai multe pietre de măcinat din paleolitic, mai precis de acum circa 23.000 -19.500, o echipă mixtă de paleoantropologi, chinezo-americană, a descoperit dovezi că oamenii care populau China din acele timpuri au renunțat gradual la vânătoare pentru a procesa plantele, totul pentru a supraviețui ultimei perioade glaciare, proces care a dus ulterior la apariția agriculturii.

O expediție condusă de la cercetătorii Chapurukha M. Kusimba de la Field Museum, Chicago,  și Sloan R. Williams de la Universitatea din Illinois, a scos la la lumină o monedă chineză,  veche de circa 600 de ani, pe insula keniană Manda, dovedind că o punte comercială a existat între cele două state cu mult înainte ca europenii să exploreze teritoriile africane.

Descoperirea și descifrarea unui manuscris egiptean vechi de peste 1.200 de ani, a adus în atenția cercetătorilor o imagine complet nouă a Mântuitorului. Scris în limba coptă, manuscrisul susține că Pilat din Pont a luat cina cu Iisus înainte de crucificare și explică într-un mod inedit sărutul lui Iuda.

Membrii speciei Homo erectus erau cu mult mai inteligenți decât se crezuse inițial, se arată într-un studiu publicat în luna martie în revista de specialitate Cambridge Archaeological Journal. O teorie avansată de Terrence Twomey, antropolog în cadrul Universității din Melbourne, Australia.

V-ați întrebat vreodată de unde vine această expresie atât de folosită azi, precum era și în urmă cu sute de ani? Cel puțin, la prima vedere, pare o formulare tipic românească, menită să descrie o călătorie pe distanțe uriașe. Nimic mai fals. Cele șapte mări și șapte țări au un înțeles cu mult mai profund decât vă imaginați.

Scrierile rămase din perioada Imperiului Roman ne descriu ospețe fastuoase, arătând că romanii știau să mănânce bine și chiar se dădeau în vânt după astfel de mese. Însă este vorba doar de masa celor bogați, circa 2% din populația Romei, în timp ce 98% din romani consumau o hrană pe care astăzi o considerăm una furajeră.

O primată străveche, acel misterios strămoș comun al omului și al primatelor, a început să consume alcool încă de acum 10 milioane de ani, se arată într-un studiu realizat de Fundația pentru Evoluție Moleculară Aplicată din Gainsville, Florida.