ȘTIINȚĂ

Nici măcar în urmă cu 7.000 de ani oamenii nu erau egali. Dovadă stau mormintele de pe întreg cuprinsul Europei, datând din anul 5.000 î.Hr., în care cei bogaţi, care aveau acces la terenuri fertile, erau îngropaţi alături de uneltele lor.

În adâncurile unei mine din Minnesota este instalat un detector de materie întunecată. De curând, cu ajutorul lui au fost înregistrate trei evenimente, care ar putea reprezenta indicii pentru această formă stranie de materie.

Printre studiile menite a identifica măsuri eficiente de eliminare a deșeurilor radioactive din mediul înconjurător se numără și cel asupra algei Closterium moniliferum, prezentat de Minna Krejci, de la Universitatea Northwestern, săptămână trecută, la întâlnirea membrilor American Chemical Society din Anaheim, California.

Oamenii de ştiinţă au identificat o nouă metodă pentru a lupta împotriva cariilor dentare: o enzimă produsă de către o bacterie prezentă în bucală. Descoperirea ar putea conduce către realizarea de paste de dinţi care să fie eficiente împotriva tartrului dentar.

Potrivit unui studiu realizat de Royal Society din Marea Britanie, Pechinul va deveni prima putere mondială în ceea ce privește creativitatea teoretică și tehnologică. China investește în fiecare an în cercetare 100 miliarde de dolari.

În laboratoarele de la Duke University, Statele Unite, cercetătorii experimentează un nou material capabil să cofere obiectelor invizibilitate. Numai că, de această dată nu se pune problema de a ascunde obiecte vederii, ci auzului, prin devierea traseului undelor sonore.

Virusurile sunt cea mai abundentă formă de viață de pe Pământ. Totuși, cunoștințele noastre despre lumea virală sunt limitate la numai o fracțiune din aceasta. Acum, cercetătorii Universităților din Pittsburgh, St. Luis și Barcelona au descoperit că apele menajere din canalizări reprezintă habitatul de mii de noi virusuri, nedescoperite încă, dintre care unele ar putea avea impact asupra sănătății umane.

O cercetătoare britanică a reconstituit, scanând cu ajutorul razelor X şi al unui scanner laser fragmentele osoase ale unui craniu, faţa unui băiat ce a trăit în urmă cu 7500 ani.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.