ȘTIINȚĂ

Simțul olfactiv ar putea să fi reprezentat pentru ființele umane moderne un avantaj evolutiv asupra altor specii umane (neandertalienii, de exemplu) similar celui conferit de limbaj; aceasta este concluzia unui studiu apărut în paginile revistei „Nature Communications”.

Ieri după-amiază, cercetătorii de la CERN au declarat că au găsit prima dovadă solidă a existenţei Bosonului Higgs, cunoscut şi sub numele de Particula lui Dumnezeu.

Universitatea Cambridge a publicat astăzi cele peste 4.000 de pagini ale celor mai importante lucrări ale lui Sir Isaac Newton. Printre acestea se numără lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, conţinând inclusiv legea atracţiei universale.

John Ellis, un reputat cercetător de la CERN, institutul de lângă Geneva care operează acceleratorul de particule LHC, se așteaptă ca savanții din Elveția să întrezărească urme ale bosonului Higgs nu mai departe de săptămâna viitoare. Declarația vine în condițiile în care Large Hadron Collider și-ar putea amâna activitatea în 2012, pentru o perioadă considerabilă.

În acest organism monocelular a fost descoperit un mecanism biochimic corelat proceselor de îmbătrânire și întinerire, care spre desosebire de cele deja cunoscute nu are legătură cu restricția calorică.

Cercetătorii au identificat cea mai mică temperatură posibilă până la care apa poate rămâne în stare lichidă, înainte să îngheţe. Chimistele Valeria Molinero şi Emily Moore, de la Universitatea din Utah au reuşit să păstreze apa lichidă până la -48 grade Celsius.

După ce zilele trecute, în cadrul experimentului OPERA fuseseră confirmate concluziile din luna septembrie cu privire la depăşirea vitezei luminii de către neutrini, o altă echipă, tot din cadrul Laboratorului Gran Sasso, dar care lucrează la alt experiment, Icarus, susţine că neutrinii nu au depăşit viteza luminii.

În căutarea confirmării rezultatelor din luna septembrie, aceeaşi echipă de cercetători a efectuat o versiune îmbunătăţită a experimentului iniţial, care a fost, cu această ocazie, confirmat.

Folosindu-se de efectele mecanicii cuantice, cercetătorii au reuşit să creeze lumină din spaţiu gol. Oamenii de ştiinţă, printre care profesorul Tim Duty, de la University of New South Wales din Sidney, s-au folosit de efectul numit „Casimir” pentru a „convinge” o oglindă să producă lumină proprie, în loc să o reflecte pe cea înconjurătoare.

Mikhail Eremets și Ivan Troyan, doi cercetători de la Institutul Max-Planck, descriu în lucrarea pe care au publicat-o recent în „Nature Materials”, cum au supus o mostră de hidrogen la presiuni ridicate și la temperaturi reduse, descoperind apoi că elementul chimic demonstra proprietăți în general asociate unui metal.