Mașini&Vehicule

Aproape de la începuturile aviaţiei, aluminiul a stat la baza construcţiei de aparate de zbor. Dar, epoca aluminiului se apropie de sfârşit, odată cu finalizarea construcţiei şi livrarea primelor aeronave comerciale mari construite în proporţie de 50% din materiale compozite, precum plasticul şi fibra de carbon.

În afara călătorilor cu diverse fobii, puţini se gândesc la dezastre în care au fost implicate respectivele mijloace de transport: călătorii vapoarelor de croazieră nu sunt speriaţi de povestea Titanic-ului, la fel cum cei ai avioanelor nu se gândesc în timpul zborului la avionul Concorde. Totuşi, după accidentul dirijabilului Hindenburg, din 1937, aceste aeronave au dispărut, cu excepţia câtorva zboruri turistice, aproape complet.

Această creaţie constituie, probabil, apogeul baloanelor . Preconizat să fie lansat peste doi ani, aerostatul va putea zbura până în stratosfera terestră, la o înălţime de aproximativ 35.000 metri deasupra solului.

Un autovehicul electric experimental denumit „Schluckspecht” (adică „bețiv” în germană) a stabilit un nou record de autonomie, după ce a străbătut cea mai mare distanță parcursă vreodată de un vehicul alimentat de o baterie în urma unei singure încărcări – 1.631,5 km. Călătoria a durat 36 de ore și 12 minute.

Un fost pilot rus a construit un prototip funcţional de maşină zburătoare. Chiar dacă nu se poate ridica la o înălţime mai mare de 3 metri de la sol, invenţia pare a fi soluţia ideală în viitor pentru traficul infernal din marile oraşe. Chiar dacă au mai existat tentative de acest gen, invenţia rusului este una de buget.

Și al doilea test al Falcon Htv-2 a eșuat. Operațiunea a costat 308 milioane de dolari.

Departamentul de Apărare al SUA plănuiește cel de-al doilea test pentru aeronava sa hipersonică, ce poate zbura cu viteza uluitoare de 20.000 km/h, sau de 20 de ori viteza sunetului (Mach 20).

Construcția avionului cu ajutorul noii tehnologii a printării tridimensionale, prezentate de site-ul nostru în urmă cu doar câteva zile,  constituie o premieră la nivel mondial. Deşi a fost creat exclusiv cu ajutorul computerului, poate atinge viteze de 160 kmh (100 mph), având o anvergură a aripilor de doi metri. La fabricarea sa a fost folosită o imprimantă specială, care tipăreşte obiecte pe straturi de nailon, ulterior asamblate cumulativ.

Inginerii Universității din Southampton, Regatul Unit au proiectat, au „imprimat” și au trimis la cer prima aeronavă produsă aproape integral prin intermediul tehnologiei  de printare tridimensională.

Echipată cu un motor de 1.500 de centrimetri cubi și având o carlingă etanșată penumatic, ambarcațiunea Innespace Seabreacher X, prevăzută cu șase înotătoare asemănătoare celor ale unui delfin, reinventează transportul nautic personal. Vehiculul mai este dotat cu un periscop digital și cu sistem de sunet compatibil cu dispozitivele iPod.