Printre cele mai temute boli ale timpurilor noastre, cancerul ocupă un loc special. Confruntată cu această amenințare, medicina a implementat unele dintre cele mai sofisticate tratamente dezvoltate vreodată: radioterapii țintite, imunoterapii personalizate și celule ucigașe reprogramate. Cu toate acestea, o pârghie fundamentală rămâne în mare parte subexploatată în lupta împotriva tumorilor: dieta. Tot mai mulți cercetători sunt de acord că ceea ce mâncăm ar putea influența progresia cancerului – și chiar eficacitatea tratamentelor. Un articol recent publicat în Trends in Molecular Medicine explorează acest concept de „nutriție de precizie”, care își propune să adapteze dietele pacienților în funcție de natura cancerului și de profilul lor biologic.
Celulele canceroase nu se comportă ca alte celule. Creșterea lor necontrolată necesită mult mai multă energie decât cea a celulelor sănătoase. Prin urmare, ele consumă cantități masive de glucoză, dar și anumiți aminoacizi (componentele proteinelor) și lipide (grăsimi). Acest metabolism particular este cel care a dat naștere ideii că, prin privarea celulelor canceroase de acești nutrienți esențiali, am putea încetini progresia acestora. Mai multe experimente efectuate pe animale au arătat rezultate încurajatoare. De exemplu, o dietă ketogenică (bogată în grăsimi, săracă în carbohidrați) scade drastic glicemia – nivelul zahărului din sânge – și pare să încetinească creșterea tumorii la șoareci. Această dietă duce la o producție crescută de cetone, molecule produse prin descompunerea grăsimilor, pe care celulele normale știu cum să le utilizeze – dar nu și celulele canceroase. Vestea bună este că celulele normale le pot folosi eficient ca sursă de energie, spre deosebire de celulele canceroase.
O altă cale explorată: postul intermitent sau dietele hipocalorice care obligă organismul să își utilizeze rezervele. Și aici s-au observat beneficii notabile asupra creșterii tumorale și a capacității organismului de a limita metastazele… cel puțin la animale. Așadar, de ce nu sunt deja integrate aceste strategii nutriționale în tratamentele convenționale? Deoarece, în ciuda potențialului lor promițător, încă nu au validare clinică.
La om, datele sunt puține, studiile clinice puține la număr și adesea de scurtă durată. Realitatea este că pacienții cu cancer sunt adesea foarte slăbiți. Tratamentele convenționale – chimioterapia, radioterapia – provoacă pierderea poftei de mâncare, greață, oboseală. În acest context, medicii preferă adesea o instrucțiune simplă: „mănâncă ceva, orice”, în loc să impună o dietă strictă și potențial frustrantă. Ca să nu mai vorbim de faptul că fiecare cancer este diferit. Unele tumori sunt deosebit de predispuse la glutamină, altele la arginină sau chiar la anumite lipide. Aici intervine conceptul de nutriție de precizie: așa cum adaptăm un tratament pe baza profilului genetic al unei tumori, am putea adapta dieta la nevoile sale specifice, analizând markerii metabolici ai pacientului.
Autorii studiului, Carlos Martínez-Garay și Nabil Djouder, cercetători de la Centrul Național de Cercetare a Cancerului din Spania, solicită lansarea unor studii clinice la scară largă. Viziunea lor este clară: să utilizeze alimentele ca o pârghie terapeutică complementară, direct legată de progresele din oncologia moleculară. Ei își imaginează un viitor în care pacienții vor beneficia de un „profil alimentar personalizat”, conceput pe baza microbiomului lor, a analizelor de sânge și a predispozițiilor genetice. Dar atenție: această abordare nu înlocuiește tratamentele convenționale. Exemplul binecunoscut al lui Steve Jobs este o tristă amintire în acest sens. Fondatorul Apple, diagnosticat în 2003 cu cancer pancreatic potențial tratabil, a refuzat inițial operația în favoarea unei diete cu valoare nutritivă scăzută și a altor așa-numite metode „alternative”. Până când a fost în sfârșit de acord cu operația, cancerul se răspândise deja. A murit șapte ani mai târziu.
Mesajul este, așadar, nuanțat, dar puternic: o alimentație mai bună nu vindecă cancerul în sine, dar poate îmbunătăți gestionarea acestuia, poate spori efectele tratamentelor și poate reduce efectele secundare. O dietă bine gândită, adaptată tipului de tumoră, metabolismului și stării pacientului, poate deveni un adevărat aliat terapeutic. Cea mai promițătoare dintre acestea este reducerea țintită a anumitor nutrienți, începând cu zahărul – în special fructoza, care este prezentă în multe alimente procesate. Unele tumori canceroase par să fie în mod special dependente de acest zahăr pentru a se dezvolta. Privarea lui de acest aport ar putea astfel contribui la încetinirea progresiei sale, menținând în același timp un echilibru energetic bun la pacient.
Nutriția de precizie ar putea fi unul dintre următoarele mari capitole din oncologia modernă. Încă trebuie să i se ofere mijloacele pentru a fi validat, testat și integrat în protocoalele medicale. Pentru că, dacă cancerul are preferințe alimentare, e timpul să învățăm cum să-l privăm inteligent.
Poll: Care este strategia nutrițională care ar trebui integrată în tratamentele împotriva cancerului?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply