Roboții pot acum să tricoteze haine pur și simplu uitându-se la imagini cu materiale textile

Imaginează-ți o lume în care mașinile ar putea recrea un model de tricotat din orice fotografie, fără nicio intervenție umană. Un astfel de concept, care până de curând părea science fiction, se apropie acum de realitate. O echipă de cercetători de la Universitatea Laurentian din Canada a dezvoltat o tehnologie de ultimă generație care permite roboților de tricotat să reproducă țesături și modele prin simpla scanare a unei imagini. Această dezvoltare promite să transforme industria textilă, făcând producția de îmbrăcăminte mai rapidă, mai precisă și mult mai automatizată. Ea a fost prezentată într-un articol publicat în Electronics.

Capacitatea de a transforma o imagine într-un produs finit a reprezentat întotdeauna o provocare majoră pentru industria textilă. În mod tradițional, reproducerea unui model necesita o analiză atentă a imaginii, unde fiecare punct și culoare era etichetată cu atenție. Acest lucru a făcut ca procesul nu numai foarte lent, ci și costisitor și dificil de automatizat. Echipa de cercetători a abordat această provocare dezvoltând un sistem de inteligență artificială (AI) care preia această sarcină, imitând modul în care un expert uman ar analiza un țesut. Procesul este împărțit în două etape principale. Primul este de a transforma imaginea tricotatului într-o versiune simplificată, care evidențiază elementele cheie ale modelului. Aceasta echivalează cu condensarea unei imagini complexe într-o schiță ușor de înțeles, permițând sistemului să se concentreze asupra rețelelor vizibile și a aranjamentului lor. Odată ce se obține această versiune simplificată, inteligența artificială generează „etichete frontale”, care sunt instrucțiuni lizibile de mașină care detaliază exact cum ar trebui reprodusă tricotarea. În a doua etapă, inteligența artificială folosește aceste diagrame pentru a crea instrucțiuni detaliate pentru straturile de plasă vizibile și ascunse. Aceste instrucțiuni sunt apoi trimise către mașini de tricotat specializate, care îndeplinesc comenzile și produc țesăturile, exact ca și cum ar fi fost create de un artizan. O astfel de abordare revoluționează automatizarea producției textile.

Eficacitatea modelului a fost testată pe un set de 5.000 de probe de țesături, iar rezultatele au depășit așteptările cercetătorilor. Sistemul a atins o rată de precizie de peste 97%, ceea ce depășește cu mult capacitățile metodelor actuale. Roboții au fost capabili, de asemenea, să gestioneze modele complexe multicolore și tipuri de cusături rareori utilizate, o sarcină extrem de dificilă pentru metodele convenționale. Această rată de precizie este crucială, deoarece nu numai că ar accelera producția de textile, dar ar îmbunătăți și calitatea produsului. Modelul este capabil să creeze modele extrem de detaliate cu o fidelitate impresionantă, deschizând noi posibilități în ceea ce privește personalizarea produsului.

Aplicațiile acestei tehnologii sunt vaste. Unul dintre cele mai evidente avantaje este automatizarea la scară largă a producției de îmbrăcăminte. Acest lucru ar putea reduce semnificativ costurile cu forța de muncă, ar putea face fabricarea țesăturilor mai rapidă și mai flexibilă și chiar ar putea permite producția la cerere. De exemplu, o companie ar putea proiecta un tipar și, dintr-o simplă imagine, să obțină un prototip sau producția de masă în doar câteva ore datorită roboților. În plus, metoda ar putea revoluționa modul în care designerii creează noi țesături și modele. Procesul ar putea fi mai intuitiv și mai rapid și ar oferi o mai mare libertate creativă, permițând oamenilor să experimenteze cu idei fără constrângerile metodelor tradiționale. Această tehnologie ar putea juca, de asemenea, un rol crucial în conservarea tehnicilor textile antice. Modelele istorice, adesea dificil de reprodus manual, puteau fi capturate digital și reutilizate în crearea de noi articole de îmbrăcăminte. Această posibilitate de automatizare ar putea reînvia know-how-ul antic, făcându-l în același timp accesibil producției moderne.

Totuși, acest progres tehnologic ridică și întrebări importante cu privire la impactul său asupra ocupării forței de muncă în industria textilă. Producția de îmbrăcăminte, în special în țările în curs de dezvoltare, se bazează pe o forță de muncă numeroasă și ieftină. Dacă roboții preiau o mare parte din producție, acest lucru ar putea duce la pirderi masive de locuri de muncă. Țări precum Bangladesh și Etiopia, care se bazează în mare măsură pe industria textilă, ar putea apoi să-și vadă economiile locale perturbate. Cercetătorii de la Universitatea Laurentian sunt conștienți de problemele sociale asociate cu descoperirea lor. Deși se concentrează în principal pe aspectul tehnic, aceștia intenționează să își extindă cercetările pentru a studia efectele economice ale automatizării în acest sector. Un astfel de pas înainte ar putea contribui la optimizarea producției, dar este important ca repercusiunile sociale să nu fie ignorate.

Capacitatea roboților de a tricota haine prin simpla analiză a imaginilor țesăturilor reprezintă un adevărat salt înainte pentru industria textilă. Această tehnologie ar putea reduce costurile, accelera producția și deschide noi căi pentru inovație în designul textil. Totuși, este esențial să abordăm cu prudență efectele pe care o astfel de revoluție le-ar putea avea asupra lucrătorilor din sector. În viitor, va fi crucial să se găsească un echilibru între automatizarea proceselor de producție și protejarea locurilor de muncă în țările în care industria textilă este un sector vital. Acest progres tehnologic, deși promițător, trebuie implementat cu atenție, pentru a-i maximiza beneficiile, minimizând în același timp riscurile sociale.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România