Cancerul ovarian rămâne unul dintre cele mai periculoase tipuri de cancer pentru femei, în mare parte pentru că este depistat, de cele mai multe ori, prea târziu. Dacă boala este descoperită în stadiile incipiente, șansele de supraviețuire la cinci ani pot ajunge la 90%. Din păcate, majoritatea cazurilor sunt diagnosticate abia când cancerul a avansat, iar rata de supraviețuire scade dramatic.
Provocarea principală este însăși depistarea timpurie. Simptomele sunt vagi sau absente, iar metodele actuale de diagnostic nu reușesc să identifice boala suficient de devreme. Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și Universitatea Johns Hopkins și-au propus să schimbe radical această situație, dezvoltând un dispozitiv inovator care ar putea face diferența.
Descoperirile din ultimii ani arată că multe forme de cancer ovarian agresiv, în special tipul seros de grad înalt, nu pornesc direct din ovar, ci din trompele uterine. Problema este că leziunile precanceroase din aceste zone sunt extrem de mici și greu de analizat. În prezent, medicii pot examina aceste țesuturi doar după ce au fost îndepărtate chirurgical, ceea ce face procesul lent și distructiv pentru celulele prelevate.
Kripa Varanasi, profesor la MIT și coordonator al studiului, explică: „Ne-am dorit să aducem noi instrumente în patologie, astfel încât să putem nu doar să vedem cum arată celulele, ci și să le colectăm vii, pentru a le studia comportamentul.”
Echipa a lucrat cot la cot cu medici ginecologi, observând direct procedurile chirurgicale. Această colaborare interdisciplinară a permis combinarea experienței clinice cu inovația inginerească, deschizând calea pentru abordări complet noi.
Soluția găsită de cercetători este un dispozitiv minuscul, imprimat 3D, care funcționează pe principiul microfluidicii (adică folosește mișcarea lichidelor la scară foarte mică). Acesta se poate „sigila” delicat pe o porțiune de țesut proaspăt, folosind un mic vid pentru a-l fixa, iar apoi extrage celule vii cu ajutorul unui flux de lichid ce curge paralel cu suprafața — o metodă blândă, care nu distruge structura țesutului.
De ce e acest lucru revoluționar? Pentru că, odată colectate celulele vii, medicii și cercetătorii pot să le crească în laborator sub formă de organoizi (mini-organe), să le observe comportamentul și, poate cel mai important, să testeze direct pe ele diverse tratamente. Astfel, medicina devine mult mai personalizată: fiecare pacientă ar putea beneficia de terapii adaptate exact la tipul și reacția propriilor celule.
Deși dispozitivul se află încă în faza de testare, speranțele sunt mari. O astfel de tehnologie ar putea transforma complet modul în care detectăm și tratăm cancerul ovarian, oferind o șansă reală la viață pentru multe femei. Într-o lume în care inovația și colaborarea dintre discipline fac diferența, astfel de proiecte ne arată că viitorul medicinei poate fi mai luminos decât ne-am fi imaginat vreodată.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply