Solurile reci din Scandinavia ascundeau forme de viață care erau încă nebănuite? Pentru prima dată în Finlanda, oamenii de știință au descoperit un virus uriaș, numit Jyvaskylavirus, care ar putea foarte bine să ne schimbe înțelegerea acestor entități fascinante, considerate mult timp simpli paraziți. O echipă de la Centrul de Nanoștiință al Universității din Jyväskylä a izolat virusul din mostre de mediu într-un studiu publicat recent în revista eLife. Prin expunerea culturilor de amibe (Acanthamoeba castellanii) la mostre de sol, cercetătorii au observat apariția unui anumit tip de agent infecțios: o particula virală cu un diametru de 200 de nanometri, de doua ori mai mare ca un virus gripal si aproape la fel de mare ca o bacterie. Deși virușii giganți au fost descoperiți pentru prima dată la începutul anilor 2000, diversitatea lor rămâne în mare parte neexplorată. Jyvaskylavirusul se alătură astfel acestei familii ciudate ai cărei membri – adesea mai complexi și mai mari decât norma virală – zdruncină definițiile clasice ale vieții.
Analizând structura și genomul acestuia, oamenii de știință au descoperit că acest virus este înrudit genetic cu virusurile Marsilia, o linie de viruși giganți izolați pentru prima dată dintr-un turn de aer condiționat din Marsilia în 2009. Acești viruși aparțin unui grup numit Marseilleviridae, care infectează în principal amibe și au un genom de perechi de o bază mult mai mare decât cea convențională. virusuri. Jyvaskylavirus împărtășește cu verii săi din sud un set de gene caracteristice legate de replicare, repararea ADN-ului și funcții încă misterioase. Aceste asemănări au fost evidențiate prin secvențierea completă a genomului, urmată de analize comparative efectuate cu baze de date internaționale care conțin alți viruși giganți cunoscuți. Această relație genetică neașteptată dintre un virus din nordul Europei și un virus din sud dezvăluie traiectorii evolutive surprinzătoare, poate din cauza mecanismelor de dispersie care sunt încă puțin înțelese. Este posibil ca acești virusuri să fi călătorit cu gazdele lor microscopice prin sol, apă sau chiar prin intermediul păsărilor migratoare. O altă ipoteză: ar putea împărtăși un strămoș comun mai vechi decât se credea anterior, care ar pune sub semnul întrebării anumite modele de evoluție virală. Dincolo de genetică, s-au remarcat și asemănări morfologice: Jyvaskylavirus are o capsidă icosaedrică (înveliș proteic) tipică virusurilor Marsilia, iar imaginile microscopice cu ion heliu au arătat un mod foarte asemănător de atașare la celulele amibei.
Până acum, virușii giganți au fost detectați în principal în Europa de Vest și America de Sud. Prezența lor în solurile nordice arată că sunt mult mai răspândite decât se credea anterior. „Această descoperire sugerează că virușii giganți joacă un rol ecologic important chiar și în medii reci”, a spus profesorul Lotta-Riina Sundberg, care a condus studiul. Funcția lor ar putea fi crucială: reglarea populațiilor microbiene, influența asupra ciclurilor nutritive sau chiar interacțiuni complexe cu alte microorganisme. Acești actori invizibili ar putea, totuși, să joace un rol major în echilibrul ecologic al solurilor și al mediilor acvatice.
Dincolo de dimensiunea lor impresionantă, virușii giganți sunt intriganți din cauza complexității lor biologice: unii posedă sute de gene, unele capabile să codifice funcții pe care nu ne-am aștepta să le găsim în viruși, cum ar fi mecanismele de reparare a ADN-ului sau instrumentele metabolice. Descoperirea Jyvaskylavirus deschide calea către noi întrebări despre evoluția virală, despre modul în care aceste entități interacționează cu gazdele lor – în special cu amibe – și despre originea lor încă dezbătută: sunt ele vestigii ale unor forme de viață celulare antice sau viruși deosebit de evoluți?
Acest virus poate fi doar vârful unui aisberg biologic care este încă prost explorat. Oamenii de știință finlandezi au detectat și alți viruși giganți în mostrele lor, care sunt încă în studiu. Cert este că mediile reci, până acum neglijate, sunt considerate astăzi rezervoare promițătoare de biodiversitate virală. Pe măsură ce viziunea noastră asupra virușilor continuă să se extindă, Jyvaskylavirusul ne reamintește că lumea microscopică este departe de a-și fi dezvăluit toate secretele și că chiar și sub picioarele noastre, într-o mână de pământ, uriașii pot pândi.
Poll: Care crezi că ar putea fi implicatiile descoperirii virusului Jyvaskylavirus asupra înțelegerii noastre actuale despre viață microscopică?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
