Până nu demult descriși ca niște creaturi lipsite de inteligență, brutale și demne doar de numele de sub-oameni, neanderthalienii încep astăzi să se bucure de o imagine cu mult mai bună decât ne-am imaginat vreodată. Nu numai că nu au nimic în comun cu ceea ce s-a spus despre ei și despre modul lor de a fi dar, mai mult, ne apar azi ca o cultură similară celei umane.

 

10. Limbajul

Mit: neanderthalienii nu puteau vorbi, ci doar emite sunete guturale

Până în urmă cu doar un an, cercetătorii, sau măcar marea lor masă, erau convinși că neanderthalienii nu erau capabili să vorbească, limbajul articular fiind o trăsătură specifică exclusiv speciei noastre. Cercetările genetice din ultima perioadă au arătat însă că Omul de neanderthal avea gena FOXP2, genă ce permite vorbirea. Mai mult, se pare că inclusiv Homo heidelbergensis, strămoșul comun al neanderthalienilor, al denisovanilor și al lui Homo Sapiens prezenta gena în cauză. Informația a venit ca o confirmare a ceea ce mai mulți arheologi susțineau încă din anul 1983, an în care scheletul bine conservat al unui neanderthalian descoperit în Israel, prezenta un os hioid (parte fundamentală a mecanismului vorbirii) identic cu cel uman. Azi nu mai există îndoiala că neanderthalienii putea vorbi, chiar dacă sistemul lor de comunicație era unul simplu.

\"(w540)

9. Strămoșii noștri

Mit: Homo Sapiens este urmașul direct al Omului de Neanderthal

Este una dintre cele mai vechi idei din lumea paleoantropologiei, și una dintre cele mai longevive, aceea că Omul de Neanderthal a dat naștere speciei umane. Realitatea este că aceste două specii umane au evoluat separat, dintr-un strămoș comun, Homo heidelbergensis, ca două linii distincte. Studiile recente au arătat că Homo Sapiens a interacționat inclusiv sexual cu neanderthalienii, produsul fiind oamenii de azi, singura excepției constituind-o africanii. Aceleași date genetice au arătat că Omul de Neanderthal a dispărut acum circa 30.000 de ani, din cauze pe care putem doar să le bănuim.

\"(w540)

8. Părul în exces

Mit: Neanderthalienii erau creaturi hirsute, cu trupul acoperit complet de păr

Nu există niciun motiv să credem o atare ipoteză. În fapt, este foarte posibil ca Homo neanderthalensis să fi avut la fel de mult păr ca și Homo Sapiens. Simulările computerizate au arătat că părul corporal în exces ar fi dus la o super-încălzire a organismului acestui hominid. Dată fiind clima în care acesta trăia, una extrem de rece, ar fi însemnat ca sărmanul Om de Neanderthal să înghețe aproape instantaneu din cauza transpirației abundente.

\"(w540)

7. Armele

Mit: Omul de neaderthal folosea doar bâte ca arme de vânătoare

Este o imagine stereotip a omului cavernele (Omul de neanderthal) aceea în care este reprezentat cu o bâtă uriașă în mână. Realitatea este cu totul alta. Până acum 100.000 de ani, cultura musteriană (cultura Omului de neanderthal) și cultura lui Homo sapiens erau identice. Ba mai mult, lui Homo neanderthalensis îi sunt atribuite azi primele unelte realizate din os, unelte extrem de fine, despre care se credea că sunt o invenție tipic umană. Se știe azi cu certitudine că neanderthalienii aveau un arsenal bogat de unelte din lemn, os și piatră, piatră extrem de atent șlefuită, pe care îl foloseau atât la vânătoare cât și la activitățile domestice.

\"(w540)

\"(w540)

6. Mersul

Mit: Omul de neanderthal mergea înconvoiat, asemenea cimpanzeilor

A fost unul dintre cazurile triste de neatenție și de preconcepție a oamenilor de știință. Este vorba de o descoperire a unui schelet neanderthalian descoperit la începutul secolului al XX-lea, schelet care avea picioarele înconvoiate. De aici și până la a teoretiza că toți neanderthalienii mergea asemenea cimpanzeilor nu a mai fost decât un pas. Adevărul este că ei mergeau asemenea oamenilor, rămășițele cu pricina aparținând unui individ care suferea de artrită, o boală foarte întâlnită la neanderthalieni. Mai mult, Omul de neanderthal avea doar cu 12-14 centimetri mai puțin în înălțime decât Homo sapiens, acesta fiind un alt mit fals, cum că neanderthalienii erau foarte scunzi.

\"(w540)

 

5. Sălbaticiii

Mit: Neanderthalienii erau doar niște sălbatici

Nimic mai fals. Există azi suficiente dovezi că neanderthalienii își îngrijeau cu grijă bolnavii și bătrânii în comunitățile lor. Scheletul unui individ de 40 de ani (echivalentul a 80 de ani la Homo sapiens) ne arată un personaj complet paralizat și pe deasupra orb, care a trăit până la acea vârstă în ciuda handicapului major de care suferea, or acest lucru ar fi fost imposibil fără grija semenilor lui. De asemenea, cele mai multe schelete neanderthaliene dintre cele circa 400 descoperite până azi prezintă urme ale unor răni grave care, în urma îngrijirii, s-au vindecat. În plus, neanderthalienii creau instrumente muzicale, foloseau machiajul și obiectele de podoabă.

\"(w540)


4. Etnicitatea

Mit: Neanderthalienii erau toți la fel

Pentru că avem doar un termen prin care îi definim, a intrat în cultura noastră concepția greșită că acești hominizi aparțineau unui singur grup etnic. Fals. Studii recente au arătat că, asemenea speciei umane, și neanderthalienii erau împărțiți în etnii. Astăzi cunoaștem trei astfel de grupuri etnice neanderthaliene, cel din Europa vestică, cel din sudul Bătrânului continent și pe cel din vestul Asiei. Posibil să fi existat mai multe astfel de grupuri, fapt care va putea fi demonstrat în viitor, în urma testelor genetice și chiar a arheologiei convenționale.

\"(w540)

3. Omul cavernelor

Mit: Omul de neanderthal trăia exclusiv în peșteri

O informație parțial adevărată. Neanderthalienii trăiau în peșteri, dar cei mai mulți dintre ei construiau adăposturi din oase de mamut, blănuri și piei de animale, pe care le foloseau chiar și ani la rând. Să nu uităm, Homo sapiens făcea același lucru. Este oarecum ciudat să spunem că neanderthalienii trăiau exclusiv în peșteri, astăzi când avem dovada irefutabilă că inclusiv Homo heidelbergensis, strămoșul nostru comun, trăia în adăposturi artificiale. Tiparul după care Omul de neaderthal construia adăposturi este similar cu cel al lui Homo sapiens. Aceștia săpau gropi în pământ, fixau stâlpi de lemn pe care, ulterior le îi legau între ei și îi acopereau cu blănuri și piei animale, asemenea celebrelor corturi amerindiene. La final, pietre mari erau fixate la baza exterioară a adăpostului pentru a susține mai bine pilonii de lemn și pentru a împiedica blănurile să fie smulse de furtunile puternice.

\"(w540)

2. Chipul

Mit: Neanderthalienii aveau fețe asemănătoare cu maimuțele

O altă concepție falsă venită de la un schelet neanderthalian cu evidente semne de artrită. Însă reproducerile recente arată o realitate total diferită față de vechile concepții. Este cert că Omul de neanderthal avea trăsături similare cu specia umană. Nu e deloc exagerat să spunemk că dacă, probabil, am fi văzut un neanderthalian îmbrăcat la costum, mergând pe stradă, nu l-am fi deosebit de un om modern.

\"(w540)

1.Misterul

Mit: Există lucruri pe care nu le vom afla niciodată despre atributele fizice și psihice ale neaderthalienilor

Odată cu descifrarea genomului neanderthalian, caloea către clonarea unui atare hominid a fost deschisă. Astăzi este posibil tehnic să readucem la viață un neanderthalian. Problema este că o atare inițiativă costă circa 30 de milioane de dolari americani și nimeni nu pare dispus să bage mâna în buzunar ca să plătească un eventual experiment de acest gen. Da, atunci putem spune că vom ști totul despre atributele unui neanderthalian. Deci, concluzia este că și această ipoteză este una falsă.

\"(w540)

Bonus: Date recente privind reevaluarea vârstei picturilor rupestre din Spania au arătat că acestea sunt mult mai vechi de cât se credea, cu vârste între 35.000 și 41.000 de ani, ceea ce face din Omul de neanderthal cel mai probabil creator al lor, în detrimentul speciei umane.