De ce formula 1? De ce laseri? Oare există vreo legătură între cele două? Aparent nici una. Și totuși, amândouă au avut o dezvoltare spectaculoasă care a dus la schimbări în viața noastră de zi cu zi. Dacă pentru automobilele de Formula 1 ținta a fost creșterea vitezei până la depășirea vitezei sunetului, pentru laser ținta a fost și va fi creșterea puterii acestuia la peste 1026 W/cm2.
Dar să ne întoarcem în toamna anului 1962, când un colectiv condus de profesorul Agârbiceanu raporta în ziua de 20 octombrie punerea în funcțiune a primului laser românesc, cu o putere de câțiva mW. România era a patra țară care raporta la nivel mondial construcția unui laser. Au urmat ani în care s-au diversificat tipurile de laseri. Practic, în anul 1977 în Institutul de la Măgurele (IFTAR) existau laseri cu mediu activ gazos, solid și lichid.
În paralel, s-au efectuat studii și cercetări fundamentale în vederea aplicării acestor laseri în diferite domenii ale vieții sociale. Pornind de la laserii cu CO2 cu puteri mai mici de 100 W, cu aplicabilitate în medicină. Și aici amintim grupul format din V. Drăgănescu, D. Dumitraș, D. Duțu, N. Comaniciu, care au utilizat acest tip de laser (cunoscut drept bisturiu laser) împreună cu Profesorii Arseni și Dănăilă în neurochirurgie, operații pe creier, în ORL împreună cu Prof. D. Sarafoleanu, în oftalmologie împreună cu Prof. Cârstocea, în dermatologie împreună cu Gen. Nedelcu, s-au dezvoltat și laseri de puteri mari, 3 kW – colectivul condus de către Dr. I. Guțu – ce au fost utilizați în industria metalurgică, pentru tăieri, suduri ș.a.
În domeniul laserilor cu solid, colectivul condus de Dr. A. Agafiței, împreuna cu R. Dabu, G. Nemeș, A. Stratan, C. Fenic a realizat telemetrul cu laser pentru dotarea armatei, precum și instalații pentru industria electronică de la acea vreme. Laserii cu He-Ne au fost dezvoltați atât pentru cercetări fundamentale în aria opticii neliniare și a holografiei (Acad. V. Valentin și Dr. D. Apostol), cât și a dezvoltării de instalații pentru alinieri în agricultură și minerit (Prof V. Vasiliu, Prof. N. Ionescu Palas, Dr. A Ciura).
În perioada 1977-1982 a fost construit unul dintre cele mai mari sisteme laser cu solid, Nd-YAG, probabil unul dintre cele mai puternice la vremea aceea (comparabile cu cele din USA -Nova și Shiva- sau cele din URSS-Delfin), care avea nu mai puțin de 12 amplificatoare din bare de Nd-YAG cu grosime de 80 mm și lungi de peste 40 cm. Dar… după montarea întregului sistem, cercetările au fost oprite! Acesta a fost ultimul sistem laser de mare putere realizat în România, cercetările fundamentale de dezvoltare a laserilor de mare putere fiind oprite.
După mai bine de 20 de ani, după 2005, Președintele ANCS din acea vreme, Prof. A. Anton și Ministrul Educației, Prof. E. Andronescu, au sprijinit ideea de a reporni un program de dezvoltare a laserilor de mare putere în România. Astfel, în 2007 a fost pus în funcțiune în secția LASERI din INFLPR (Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației) primul laser de 3GW, dedicat în principal dezvoltării de experimente pentru procesare de materiale nanostructurate.
Doi ani mai târziu a fost dat în folosință laserul de 17 TW, la acea vreme cel mai puternic laser din sud-vestul Europei, iar în 2014, pe 21 octombrie, la 52 de ani de la prima raportare a laserului în România, a fost dat în folosință, în cadrul Centrului de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), laserul de 1 PW, cel mai puternic din Europa și al doilea din lume, după cel de la Berkeley, USA (1,3 PW).
În anul 2009, România, alături de alte 12 țări din Europa, cum ar fi Franța, Germania, Marea Britanie, Cehia, Spania, au pus bazele proiectului ELI (Extrem Light Infrastructure), care își propune să realizeze în Europa cel mai mare laser din lume, de cca 100 PW. După doi ani s-a constatat că din punct de vedere tehnologic, în perioada imediat următoare, nu se pot atinge parametrii doriți și s-a decis astfel ca Cehia, România și Ungaria să dezvolte sisteme de laseri cu puteri de ordinul zecilor de PW.
Până în 2018, România va construi în cadrul Proiectului ELI-NP doi laseri de 10 PW și un accelerator de mare putere, pentru generare de radiație gamma. Este o premieră în istoria fizicii. Dar „premieră” nu a fost niciodată un cuvânt neobișnuit pentru cei care fac fizică pe Platforma Măgurele!
