0
(0)

Cercetătorii au descoperit recent un comutator molecular necunoscut până acum, care reglează modul în care sistemul imunitar inat răspunde la infecțiile virale. Această descoperire luminează una dintre cele mai vechi întrebări din imunologie și ar putea deschide noi căi pentru tratamentele vizând bolile autoimune, cancerul și tulburările neuroinflamatorii.

Într-un studiu publicat în jurnalul Nature Cell Biology, o echipă condusă de Eva Rieser, PhD, și Henning Walczak, PhD, de la Universitatea din Köln, raportează că enzima ANKIB1 coordonează semnalizarea interferonului prin generarea unei modificări specifice de ubiquitin care servește ca suport pentru complexele de semnalizare antivirală.

Aceste descoperiri ajută la explicarea modului în care senzorii imuni innați transformă detectarea patogenilor în răspunsuri puternice ale interferonului, protejând celulele de infecții.

Răspunsurile imune inate sunt inițiate când receptorii de recunoaștere a modelului (PRRs) detectează semnături moleculare de la patogeni, cum ar fi virusurile sau bacteriile. Acești receptori, inclusiv cGAS-STING și receptorii Toll-like (TLRs), declanșează căi de semnalizare care duc în final la producția de interferoni de tip I și III, care acționează ca citokine antivirale de linia întâi.

Totuși, pașii moleculari care leagă detectarea patogenilor de producția de interferon au fost doar parțial înțeleși până acum.

Noua cercetare identifică ANKIB1 ca un centru de comandă crucial în acest proces.

Potrivit autorilor, enzima catalizează o formă specifică de ubiquitinare – lanțuri de ubiquitin legate de K11 – care servește ca o platformă pentru asamblarea mașinăriei de semnalizare necesară pentru activarea transcripției interferonului.

„Am descoperit că ANKIB1 decide când și cât de tare trebuie să sune ceasul de alarmă pentru celulele imune,” a declarat Walczak, directorul Institutului de Biochimie I de la Universitatea din Köln.

Studiul arată că lanțurile de ubiquitin K11 generate de ANKIB1 recrutează proteine inclusiv OPTN, TBK1 și IRF3, formând un ax de semnalizare care activează răspunsurile interferonului după detectarea acizilor nucleici virali.

Ubiquitinarea este o modificare post-translațională comună utilizată pentru a regula căile de semnalizare celulară. Diferite legături între moleculele de ubiquitin pot codifica mesaje biologice distincte.

Până de curând, două tipuri de lanțuri de ubiquitin – K63 și M1 – erau recunoscute ca regulatoare cheie ale semnalizării imune.

Descoperirea că lanțurile de ubiquitin K11 impulsionează inducția interferonului extinde semnificativ acest cadru.

„Cu ubiquitinul K63 și M1, până acum erau cunoscute doar două litere ale codului de semnalizare ubiquitin,” a spus Rieser, autorul principal al studiului. „Cu descoperirea ubiquitinului K11 ca a treia literă a alfabetului ubiquitin, suntem acum cu un pas decisiv mai aproape de descifrarea codului ubiquitin al semnalizării celulare.”

Lucrarea sugerează că tipuri specifice de lanțuri de ubiquitin acționează ca semnale modulare controlând modul în care sunt activate căile imune.

Sursa: Inside Precision Medicine

Poll: Care este impactul descoperirii enzimei ANKIB1 asupra sistemului imunitar?





Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 0 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 0

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating