Un delfin mascul numit Bubbles de la Lady Elliott Island Eco Resort de pe coasta de sud a Marelui Barier de Corali din Australia a devenit cunoscut pentru comportamentul său neobișnuit. Bubbles terorizează adesea peștii locali bigeye trevally, urmărind un pește și stresându-l atât de mult încât acesta vomează conținutul stomacului. Apoi, delfinul mănâncă hrana regurgitată. Comportamentul său a fost subiectul unui nou articol publicat în jurnalul Ecology and Evolution.
Dacă crezi că Bubbles pare a fi destul de nesuferit și că Flipper nu s-ar comporta niciodată așa, gândește-te din nou. “Această percepție a delfinilor ca fiind ‘băieții buni ai mării’ are mai mult de-a face cu antropomorfismul – tendința noastră de a le atribui caracteristici umane – și poate că asta se întâmplă pentru că delfinii par că zâmbesc”, a declarat co-autoarea Asia Haines de la Universitatea Sunshine Coast. “Delfinii sunt prădători și vânează activ prada lor, fie că a fost furată de la o altă specie sau nu.”
Termenul tehnic este cleptoparazitism și implică de obicei o specie care fură hrana altei specii, adesea printr-o confruntare agresivă. Albinele și viespile sunt vinovații obișnuiți, precum viespea cucu care își depune ouăle în cuiburile altor specii de viespi. Comportamentul este adesea oportunistic în multe specii, inclusiv urșii, coyotele și lupii. Păsările răpitoare, pescărușii, stercorariide și vulturii de mare sunt cunoscuți să atace alte păsări și să le fure hrana. Pescărușii polar și frigatele fură hrana altor păsări de mare; cintezoiul mascat fură hrana de la codobaturi; și mierlele de zăvoi au fost văzute furând melci zdrobiți de la sturzi. Hienelor și șacalilor le place să fure mâncare tot timpul.
În ceea ce privește mamiferele marine, au fost raportate cazuri în care delfinii Risso se răsucesc la balenele cachalot, iar dacă balenele vomează, delfinii consumă hrana regurgitată. Dar acest comportament este extrem de rar între speciile acvatice, motiv pentru care kleptoparazitismul lui Bubbles a stârnit interesul lui Haines și al co-autorilor săi. Între iunie 2021 și octombrie 2025, autorii au colectat 20 de observații documentate ale forfotirii lui Bubbles, dintre care 11 implicau comportament kleptoparazitar.
Mai întâi, Bubbles scana mediul folosind ecolocația pentru a identifica un pește țintă potrivit. Apoi, delfinul îl urmărea pe acel pește individual, ignorând restul școlii de pești. Bubbles urmărea direcția de deplasare a țintei sale, adesea urmărindu-l foarte aproape. Peștele scăpa doar când voma, probabil un răspuns la stres; Bubbles apoi ingera hrana regurgitată în timp ce peștele țintă înoata departe. Bubbles repeta acest proces de până la 10 ori în jumătate de oră, și pare să facă acest lucru doar cu bigeye trevally. Nici nu mănâncă peștele în sine.
În timp ce delfinii obișnuiesc să vâneze în grupuri, și Bubbles a fost văzut ocazional cu alți delfini, el
Sursa: Ars Technica
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply