Are de 5,4 ori masa Soarelui și face parte din sistemul binar XTE J 1859+226, până acum doar suspectată de specialiștii de la Instituto de Astrofisica de Canarias (IAC), a fost în sfârșit confirmată, după 12 ani de la descoperirea ei.
Meritul primelor date spectroscopice provenite din acest sistem binar, în curs de publicare în Montlhy Notices of the Royal Astronomical Society, i se datorează lui Gran Telescopio Canarias: cel mai mare telescop optic –infraroșu din lume, al cărui „ochi” are un diametru 10,4 metri, și care se află la Roque de los muchachos Observatoru (Las Palmas).
Sistemele binare de tipul celor din care face parte și XTE J 1859+226 sunt sisteme stelare compuse dintr-un obiect ceresc compact (care poate fi atât o stea neutronică sau o gaură neagră) și o stea normală. Obiectul compact aspiră materie din stea și își mărește treptat masa printr-un proces de absorbție denumit acreție. Se cunosc doar 20 de sisteme binare care conțin o gaură neagră, față de o populație estimată la 5.000, doar în Calea Lactee. XTE J 1859+226 se găsește în constelația Vulpea și a fost descoperită în 1999.
Stelele neutronice au o masă cuprinsă între 1,4 și 2 mase solare. Din acest motiv astrofizicienii sunt convinși că atunci când această masă depășește de 3 ori pe cea a Soarelui (precum în cazul de față), stelele cu neutroni nu mai sunt stabile și se prăbușesc formând o gaură neagră. Așadar, măsurarea masei obiectelor compacte este utilă pentru a determina ce sunt ele exact.
Sursa: Galileo
