Atunci când pierdem pe cineva drag, decidem ce anume păstrăm din obiectele şi bunurile sale moştenite şi ce aruncăm sau donăm altora. Dar, ce ne facem cu posesiunile în format digital, precum pagina personală de Facebook sau Google+?
Această problemă şi-au pus-o şi legiuitorii câtorva state americane, printre care şi Oklahoma. Acolo, legea locală permite rudelor şi prietenilor, dar şi unui executor statal, să preia controlul conturilor de Facebook ale celor care au decedat în respectivul stat. Alte state americane, precum Oregon sau New York doresc să preia de la Oklahoma modelul legislativ în această materie. State precum Connecticut, Rhode Island ori Indiana au deja legi în domeniu, dar acestea acoperă doar conturile de email şi fişierele personale, astfel că există o dispută legislativă cu privire la extinderea lor asupra conturilor de pe reţelele de socializare.
Inclusiv Facebook are o reglementare internă cu privire la această problemă, conturile celor decedaţi intrând într-un „mod memorial”, care împiedică profilul să mai apară la „pagini sugerate” şi îl face să devină automat vizibil doar prietenilor. Problema juridică este că Facebook nu dă informaţiile de logare nimănui – de exemplu, într-o speţă, mama unui tânăr decedat într-un accident nu i-a putut accesa pagina.
În schimb, există în prezent site-uri, cum ar fi http://ifidie.net/ , care permit utilizatorilor să îşi lase moştenire accesul la pagina personală unui număr de trei persoane. Problema este că, media de vârstă a utilizatorilor reţelei de socializare este de numai 38 de ani, aşa că puţini dintre aceştia îşi pun deocamdată problema trecerii lor în nefiinţă şi a încheierii unui „testament virtual”.
