Universitatea australiană QUT a realizat recent un studiu din care reiese faptul că sistemele hands-free nu rezolvă, de fapt, problema distragerii la volan a șoferilor.
La noi, legislația pedepsește utilizarea telefonului sau a smartphone-ului în timpul condusului în primul rând pentru că șoferul nu mai este concentrat la actul de a conduce, deci nu poate identifica situațiile potențial periculoase ori pur și simplu poate părăsi involuntar banda de rulare, provocând accidente.
Însă utilizarea telefonului este permisă dacă se utilizează sisteme de tip hands-free: căști cu fir și microfon, conexiune bluetooth sau cască bluetooth. Se consideră că șoferul nu trebuie să-și ia astfel mâinile de pe volan și nici privirea de la drum. Dar ce se întâmplă, de fapt, în creier?
Ca exemplu, în apropierea unei treceri de pietoni în care pietonii traversau, reacțiile celor care foloseau telefoane sau sisteme hands-free au fost cu 40% mai întârziate, în medie, decât reacțiile celor care nu vorbeau la telefon. În viața reală, pentru o mașină care circulă cu 40 km/h, reacția întârziată înseamnă că șoferul observă pietonii după ce mai parcurge 11 metri. Ceea ce deja poate însemna un accident de neevitat.
La nivel cerebral asistăm, practic, la o „supraîncărcare” a creierului, care, pe lângă vigilența acordată actului de a conduce, trebuie să îndrepte o bună parte din atenția omului spre conversație. „Încărcarea cognitivă” alterează modelul de scanare vizuală a șoferului – adică prioritizarea informațiilor din conversația telefonică pur și simplu face creierul să omită transmiterea către memoria activă a unor informații vizuale.
O concluzie conexă a studiului se referă și la șoferii începători: față de cei cu o experiență de minimum 2 ani, „bobocii” au declarat în unanimitate că efectiv nu au văzut trecerea de pietoni, absorbiți fiind de discuția telefonică! Unul dintre motive este că o bună parte din puterea de procesare a creierului e folosită pentru a controla volanul și pedalele, lucruri care nu le sunt intrate în subconștient începătorilor.
Daniela Mironov Bănuță
Jurnalist și specialist în comunicare cu experiență, Daniela face parte din echipa Atlantykron de 30 de ani. Predă cursuri de branding personal, comunicare personală și corporate, comunicare digitală.
Daniela este membru al echipei Știință & Tehnică, responsabilă de partea umanistă a Atelierelor S&T.
În viața de dincolo de insulă, face marketing pentru o companie de software și creează scenarii pentru proiecte de eLearning finanțate de Comisia Europeană. Este unul dintre voluntarii care a creat Enciclopedia digitală „România 1918. Oameni, momente și imagini”.
Are doi copii, voluntari în programul Ateliere S&T, și trei pisici care nu fac nimic toată ziua.