Cercetătorii Universităţii Cambridge au reuşit decodarea codului genetic al gorilelor, unul dintre ultimele genomuri al primatelor superioare rămase nedescifrate după ce cele ale oamenilor, cimpanzeilor şi urangutanilor au fost publicate mai demult.

 

Studiul cercetătorilor de la Cambridge, publicat în revista Nature, dă posibilitatea studierii asemănărilor şi diferenţelor între speciile de primate, cu speranţa descoperirii mutaţiilor genetice care au dus la evoluţia către specia umană.

În urma comparării genomurilor, se confirmă că cimpanzeii sunt rudele noastre cele mai apropiate, având în proporţie de 99% acelaşi ADN cu noi. Ei sunt urmaţi de gorile, cu 98% şi urangutani, cu 97%.

Comparaţia ne arată istoria evolutivă a primatelor, specia umană desprinzându-se de urangutani în urmă cu 14 milioane de ani, de gorile cu 10 milioane de ani şi de cimpanzei cu 6 milioane de ani.

Interesant este că deşi per total suntem mai apropiaţi de cimpanzei, multe dintre genele noastre individuale sunt mai asemănătoare cu ale gorilelor. Una dintre aceste gene este cea care ne dă atât nouă, cât şi gorilelor un simţ al auzului superior altor primate.

Subiectul studiului genomic în cauză a fost o femelă din specia Gorilla gorilla gorilla (gorila de câmpie de vest), numită Kamilah.

Ţinând cont de faptul că omul modern (Homo sapiens) a apărut în urmă cu circa 200.000 de ani, însă abia în urmă cu 50.000 de ani creierul său superior l-a făcut să se diferenţieze cu adevărat de maimuţe, îi face pe savanţi să se întrebe ce anume s-a petrecut într-un interval atât de scurt de i-a determinat pe oameni să îşi dezvolte gândirea abstractă şi să inventeze unelte.

Cercetătorii speră să găsească răspunsul la această întrebare în momentul în care va fi descifrat şi ultimul genom de primate superioare, cel al speciei Bonobo (Pan paniscus), o rudă apropiată a cimpanzeului.

 

Sursa