Am amânat moartea… dar organismului nu-i pasă

De câteva decenii, trăim mai mult. Mult mai mult. Speranța de viață a explodat literalmente în mare parte a lumii datorită progreselor în medicină, igienă și nutriție. Și odată cu această longevitate crescută, un vis a prins rădăcini în imaginația colectivă: acela de a putea încetini îmbătrânirea. Sau chiar, într-o zi, să o oprim. Creme, suplimente, diete, post, biotehnologie anti-îmbătrânire, crioterapie, celule stem… Piața globală „anti-îmbătrânire” valorează zeci de miliarde de euro. Și continuă să crească, impulsionată de o promisiune: încetinirea efectelor timpului.

Dar un studiu recent a contestat în mod neașteptat această credință. Da, murim mai târziu. Dar nu, nu îmbătrânim mai încet. Îmbătrânirea biologică continuă să-și urmeze propriul ritm – neobosit. Studiul a fost postat pe serverul de preprinturi arXiv.

În această lucrare, condusă de cercetătorul Silvio Patricio, afiliat la Universitatea din Danemarca de Sud, au fost analizate cu atenție date demografice din mai multe țări europene (inclusiv Franța) în încercarea de a răspunde la o întrebare fascinantă: s-a schimbat rata îmbătrânirii umane de-a lungul generațiilor? Cu alte cuvinte: îmbătrânim mai lent astăzi decât înainte? Sau pur și simplu îmbătrânim mai târziu?

Pentru a face acest lucru, cercetătorul a analizat ratele mortalității legate de vârstă – cunoscute sub numele de „mortalitate senescentă” – prin filtrarea altor cauze de deces (accidente, boli infantile, războaie etc.). Și-a bazat lucrarea pe un model matematic foarte vechi: Legea lui Gompertz, formulată în 1825, care descrie modul în care riscul de deces crește exponențial odată cu vârsta. Verdictul? Dacă excludem perturbările istorice (epidemii, războaie, foamete), rata îmbătrânirii rămâne remarcabil de stabilă de la o generație la alta. Cu toate acestea, vârsta la care începe această îmbătrânire accelerată a fost împinsă înapoi. Cu alte cuvinte: îmbătrânim în același ritm… dar începem să îmbătrânim mai târziu.

Gândiți-vă la îmbătrânire ca la un cont bancar cu dobândă compusă: la început, creșterea este lentă, aproape imperceptibilă. Dar, în timp, efectele se acumulează și se accelerează. Exact asta descrie Gompertz: de la 40-45 de ani, riscul de a muri se dublează aproximativ la fiecare opt ani. Aceasta înseamnă că, chiar dacă o persoană născută în 1980 începe să îmbătrânească „vizibil” mai târziu decât o persoană născută în 1920, panta curbei este aceeași. Procesul este doar deplasat.

Această idee nu este complet nouă: încă din 2010, demograful James Vaupel a propus această ipoteză a „îmbătrânirii întârziate”, în loc să o încetinească. Dar munca lui Patricio o confirmă mai riguros, prin încorporarea efectelor contextuale (cum ar fi războaiele mondiale sau pandemiile) care adesea distorsionează comparațiile între generații.

Aceasta înseamnă că toate eforturile medicinei moderne și obiceiurile noastre de viață (o nutriție mai bună, screening, îngrijire preventivă etc.) au contribuit cu siguranță la amânarea morții, dar nu la schimbarea biologiei fundamentale a îmbătrânirii. Aceasta este o nuanță crucială. Deoarece implică faptul că produsele, tratamentele sau dietele care pretind că „încetinesc îmbătrânirea” abordează simptomele mai mult decât cauza principală. Și explică, de asemenea, de ce, în ciuda tuturor eforturilor noastre, bolile legate de vârstă – cancerele, bolile cardiovasculare, neurodegenerarea – rămân dificil de eradicat: nu sunt erori sistemice, ci sunt o parte integrantă a procesului de îmbătrânire.

Doar pentru că panta nu se schimbă nu înseamnă că nu putem face nimic. De fapt, putem acționa atunci. Mâncatul sănătos, exercițiile fizice, somnul, menținerea conexiunilor sociale, reducerea stresului… Acestea nu sunt leacuri miraculoase, ci pârghii concrete pentru a întârzia efectele nocive ale îmbătrânirii. Nu vor schimba rata fundamentală a declinului, dar te pot ajuta să trăiești mai bine, mai mult timp – și mai sănătos.

Și aceasta este întreaga provocare a cercetării actuale în gerontologie: nu să trăiești pentru totdeauna, ci să trăiești mai mult în stare bună de sănătate, ceea ce numim „longevitate sănătoasă”.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România