Genetică

Grație unei noi tehnici promițătoare, oamenii de știință pot jongla cu ADN-ul în interiorul celulelor vii, după principiul „cut-and-paste”. Acest lucru le-ar putea permite o serie de procedee medicale, de la testarea noilor medicamente și până la vindecarea bolilor genetice.

Este „opera” specialiștilor în genetică de la Universitatea Harvard, care ne-ar putea aduce cu un pas mai aproape de momentul „renașterii” acestor animale emblematice, care au fost mamuții.

O comunitate izolată din Anzi a dezvoltat o neașteptată toleranță față de arsenicul prezent în rezervele de apă potabilă, se anunță în revista de specialitate Molecular Biology and Evolution. Este nu numai primul caz cunoscut de acest gen, dar este pentru prima dată când o populație umană dezvoltă toleranță la o substanță chimică toxică.

Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la  Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.

Dacă vrei să stochezi informații pe care succesorii tăi îndepărtați să le poată accesa în condiții optime, atunci discurile Blu-ray și stick-urile USB nu sunt tocmai soluția potrivită. Pentru prezervarea pe termen lung a datelor, ai nevoie de o „capsulă temporală” pe bază de ADN.

Profesorul Jenny Graves, de la Universitatea din Canberra, unul dintre cei mai influenți oameni de știință australieni, susține că femeile vor fi cele care vor câștiga bătălia sexelor, și asta într-un mod categoric.  Omul de știință afirmă că fragilitatea cromozomului Y nu înseamnă decât un singur lucru, extincția lentă dar sigură a bărbaților.

Specialiștii diferitelor ramuri ale Științei au discutat recent, sub umbrela unei conferințe susținute de National Geographic, posibilitatea, premisele, mijloacele și implicațiile etice ale  „resurecției” unor specii de animale dispărute, în cadrul unui proces denumit de ei, în traducere aproximativă, „dezextincție”.

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Cercetătorii germani au finalizat secvențierea celei mai importante linii de celule umane. Este vorba despre linia HeLa, care are o poveste cât se poate de interesantă.