Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Rezistența la antibiotice datează de cel puțin 30.000 de ani

Cercetătorii canadieni au identificat în bacterii antice genele care le conferă imunitate la antibiotice.

Prima oaie transgenică clonată din lume trăiește sănătoasă în China


Cercetătorii chinezi de la  BGI, cea mai mare organizație de genetică din lume, alături de Institutul de Genetică și Biologie Dezvoltatoare, de Academia de Științe Chineză și de Universitatea Shihezi, din provincia Xinjiang, au realizat o importantă performanță în domeniul clonării animalelor.

Aborigenii australieni au fost izolați pentru 50.000 de ani

Prima hartă completă a cromozomului Y al bărbaților aborigeni din Australia a relevat faptul că această populație a trăit în izolare completă încă de...

Inginerie genetică și controverse

La sfârșitul lunii noiembrie a anului 2018 un cercetător chinez făcea un anunț neașteptat: a reușit să editeze...

Terapie genetică pentru prevenirea orbirii

Cercetătorii de la Oxford au folosit un nou tip de terapie genetică avansată pentru a trata un bărbat aflat în pericol iminent de a-şi pierde complet vederea.

Limfocitele modificate genetic doboară leucemia în 100% din cazuri

Leucocitele, sau celulele albe, sunt celule ale sistemului imunitar care apără organismul de boli infecțioase și corpuri străine. Totuși, chiar și acești soldați organici pot fi dăunători la rândul lor organismului atunci când sunt produși fără noimă de măduva osoasă. Afecțiunea care determină un asemenea fenomen se numește leucemie și este considerată un cancer al sângelui, care ucide.

Craniul femeii de la Peștera Muierii rescrie istoria veche a migrațiilor

peștera muierii
Un studiu genetic realizat asupra craniului vechi de circa 30.000 de ani al unei femei, craniu descoperit la jumătatea secolului trecut în Peștera Muierii,...

ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului

Cercetătorii Agenției Proiectelor de Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa), divizia tehnologică a Pentagonului, plănuiesc să se joace de-a Dumnezeu. Instituția guvernamentală a pus bazele unei fabrici de manipulare a materialului genetic, în cadrul căreia se vor crea noi forme biologice.

Telomerii din ADN ne dau speranţa de viaţă

Cercetătorii scoţieni au găsit metoda prin care pot estima durata de viaţă a unei persoane, speranţa noastră de viaţă fiind scrisă în ADN încă de la naştere. Evident, telomerii nu pot prezice data la care vom părăsi această lume ca urmare a unui accident ori a vreunei boli contactate în urma stilului nostru de viaţă.

Geneticienii au produs embrioni clonați ai unei broaște dispărute

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Cele mai noi subiecte

Fii parte a Mișcării Știință & Tehnică! Abonează-te acum!