Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul...

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.

Condiţiile de mediu influenţează rezistenţa la stres a urmaşilor

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

De ce au dispărut europenii preistorici acum 14.500 de ani?

Locuitorii preistorici ai Europei au dispărut brusc, acum circa 14.500 de ani, fiind înlocuiți de un grup uman cu totul nou, se arată într-un...

Cea mai mică hartă a României poate fi văzută doar prin...

Harta României modelată din ADN sintetic
De Ziua Națională a României, cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Științele Biologice (INCDSB) au creat o hartă a granițelor României...

Noua generaţie de buldogi, radical îmbunătăţită?

Toţi câinii aparţin aceleiaşi specii, având doar fenotipuri diferite. De multe ori, apariţia unei noi rase de câine se face în funcție nevoia şi de cererile crescătorilor – aceasta poate duce însă la anumite probleme de sănătate ale rasei. Probabil cea mai afectată de probleme de sănătate rasă canină este buldog-ul…

Editarea genomului prin tehnici foarte precise ar putea declanșa o revoluție...

Geneticienii de la MIT, de la Institutul Broad și de la Universitatea Rockefeller au dezvoltat o nouă tehnică pentru modificarea cu precizie a genoamelor celulelor vii prin adăugarea sau eliminarea genelor.

Primul „vaccin anti-cancer universal” ne dă speranțe mari

Vaccin anti-cancer
Oamenii de știință de la Universitatea din Mainz în Germania au făcut un pas important în direcția dezvoltării a ceea ce ar putea fi...

De ce girafele au gâtul lung?

De foarte multă vreme, gâturile lungi ale girafelor au stârnit interesul și curiozitatea oamenilor de știință și a publicului larg. Un nou...

Suntem toți mai puțin „mutanți” decât se credea

Sunt în număr de 60 mutațiile genetice pe care fiecare individ le moștenește de la tată și de la mamă (într-o măsură diferită de la fiecare dintre ei) și nu între 100 și 200, așa cum se credea. În urma unui studiu, cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute, Université de Montreal, North Carolina State University și Broad Institute of Harvard and MIT au redimensionat numărului de „erori” din ADN-ul fiecăruia dintre noi.

O bacterie descoperită în Yakutia pare a fi secretul tinereţii veşnice

Cercetătorii ruşi susţin că o specie de bacterii descoperită recent în permafrost-ul siberian ar putea încetini procesul de îmbătrânire. Potrivit Academiei Ruse de Ştiinţe, această proprietate a speciei de bacterii, numită Bacillius F, a fost descoperită în timpul efectuării unor experimente de laborator asupra şoarecilor.