Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Model animal și rolul unei mutații apărute la oameni

Primul model animal al evoluției umane recente arată ca o singură mutație a produs mai multe trăsături comune specifice popoarelor din Asia de Est, de la parul mai gros la glandele sudoripare mai dense, a raportat o echipă internațională de cercetători.

Terapie genetică pentru prevenirea orbirii

Cercetătorii de la Oxford au folosit un nou tip de terapie genetică avansată pentru a trata un bărbat aflat în pericol iminent de a-şi pierde complet vederea.

Băutorii de lapte au strămoşi comuni

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

O genă cu două fețe

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

Capsula ADN ar putea înlocui stick-ul USB

Dacă vrei să stochezi informații pe care succesorii tăi îndepărtați să le poată accesa în condiții optime, atunci discurile Blu-ray și stick-urile USB nu sunt tocmai soluția potrivită. Pentru prezervarea pe termen lung a datelor, ai nevoie de o „capsulă temporală” pe bază de ADN.

Supereroii genetici sunt printre noi

genetica-supereroi-boli-rare-stiinta-tehnica-1
O boală rară este considerată orice afecțiune prezentă la mai puțin de una din 2.000 de persoane Un mic număr de oameni de pe planetă...

Premieră: primul transplant cu celule stem în România, pentru tratarea autismului

transplant-celule-stem-sure-bogdan-ivanescu-stiinta-tehnica-2
Această premieră medicală reprezintă primul transplant efectuat în România cu propriile celule stem recoltate la naștere. Pentru prima dată în țara noastră,...

Cercetătorii americani au identificat gena care permite regenerarea legăturilor nervoase distruse

O echipă de geneticieni condusă de profesorul Melissa Rolls, de la Universitatea Publică din Pennsylvania, a identificat o genă asociată cu regenerarea celulelor nervoase depreciate.

Primul pacient din lume tratat și vindecat de cancer prin editarea...

pacient vindecat de cancer
Felul în care o fetiță de 13 ani a fost vindecată de leucemie reprezintă o reușită majoră. Știrea despre un pacient vindecat...

Un stick USB poate descifra ADN-ul în câteva secunde

MinION este un dispozitiv miniatural asemănător unei memorii USB, creat de firma britanică Oxford Nanopore, capabil să descifreze în câteva secunde ADN-urile genoamelor simple (de bacterii și virusuri), care ar putea avea aplicații majore în medicină și în genetică.