Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Nimic fără mutații genetice! Cu toții suntem mutanți

mutatii-genetice---stiinta-tehnica
Mutația este definită ca o modificare în structura chimică a moleculei ADN și afectează, alternativ sau concomitent, numărul, poziția sau distribuția nucleotidelor A, C, G, T – cele patru litere ale alfabetului genetic. Geneticienii cunosc de...

Celulele stem se anunţă a fi elixirul tinereţii

Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au efectuat de curând experimente pe şoareci, injectându-le celule stem provenite de la şoareci mai tineri. Rezultatul a fost unul îmbucurător, şoarecii injectaţi devenind mai puternici şi având o durată de viaţă triplată. Cercetătorii speră ca acesta să fie începutul dezvoltării „elixirului tinereţii” şi pentru oameni.

S-a născut omenirea, așa cum o știm, din cea mai rea...

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

A Patra Revoluție Industrială: 8 previziuni despre schimbarea lumii

a-patra-revolutie-industriala-davos-stiinta-tehnica-1
Se spune că singura constantă este schimbarea. Se mai spune și că trăim vremuri exponențiale, în care se avansează în salturi. Simțim cu toții...

Peștele-zebră ar putea deține secretul regenerării văzului omenesc

În cazul peștilor zebră, sau Danio rerio, specie tot mai des folosită pentru experimente în laboratoarele de biologie și de genetică ale lumii, celulele stem, sau sușă, pot înlocui celulele depreciate implicate în multe componente ale văzului acestor animale. În cazul oamenilor, procesul nu are loc.

Mirajul nemuririi

Un nou studiu efectuat aduce dovezi solide că proteina anti-îmbătrânire, atât de promovată în unele reclame, nu funcţionează – s-a demonstrat că proteinele numite sirtuine nu pot creşte durata vieţii.

„Pixul ADN” revoluționează recoltarea probelor biologice

Micro-Swab
Un dispozitiv cu aspect similar unui pix i-ar putea ajuta pe medicii legiști să extragă cantități generoase de ADN de pe suprafețe dificile. Micro-Swab...

Primele teste umane cu un medicament anti-îmbătrânire promițător

Imbatranire
Medicament-minune: oare chiar putem spera să ne încetinim procesul natural de îmbătrânire? Ei bine, compusul chimic denumit nicotinamidă mononucleotidă (NMN) s-a arătat promițător în...

Geneticienii americani au introdus cu succes ADN de mamut în genomul...

Este „opera” specialiștilor în genetică de la Universitatea Harvard, care ne-ar putea aduce cu un pas mai aproape de momentul „renașterii” acestor animale emblematice, care au fost mamuții.

Extracţia mostrelor ADN din creierele pacienţilor decedaţi elucidează din misterele...

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.