Într-o lume în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața noastră, întrebarea „Cât de sigură este, de fapt, tehnologia pe care o folosim?” revine tot mai des. Recent, Meta – compania din spatele Facebook și Instagram – a lansat Muse, un agent AI generalist promovat ca fiind construit special pentru confidențialitate și securitate. Totuși, un grup de cercetători a descoperit că această promisiune nu este atât de solidă pe cât părea inițial.
Muse le permitea utilizatorilor să partajeze cu ușurință conversații, imagini sau căutări sub forma unor linkuri web. Ideea era simplă: vrei să arăți cuiva o discuție avută cu AI-ul? Creezi un link unic, îl trimiți prietenului și gata, numai cine primește linkul are acces. În teorie, fiecare link ar trebui să fie imposibil de ghicit, tocmai pentru a proteja datele sensibile. Dar realitatea s-a dovedit mult mai vulnerabilă.
Cercetătorii de la firma de securitate Claroc au arătat că, din cauza unei alegeri nefericite în felul în care Muse construiește aceste linkuri, ele pot fi descoperite mult mai ușor decât s-ar crede. Practic, au reușit să găsească aproape 7.000 de astfel de linkuri, iar la o simplă verificare, au dat peste informații personale și de business care cu siguranță nu ar fi trebuit să fie publice. Cei de la Claroc mărturisesc că totul a fost atât de simplu încât nici ei nu se așteptau: „Ne-am fi imaginat că e nevoie de un efort serios, dar a fost nevoie de o singură interogare.”
Cum a fost posibil? Descoperirea acestor linkuri nu a necesitat atacuri sofisticate, ci pur și simplu o analiză a modului în care funcționează sistemele DNS pasive (sisteme care păstrează istoricul adreselor web vizitate). Odată ce cineva accesa un link de partajare generat de Muse, acesta era stocat într-o bază de date ce putea fi, teoretic, consultată de oricine știa unde să caute. Mai mult, toate linkurile create de Muse foloseau același domeniu, ceea ce le făcea și mai ușor de găsit.
Meta a reacționat rapid la această descoperire, oprind temporar funcția de partajare și anunțând că va analiza problema. Compania susține că a creat un program special pentru recompensarea celor care găsesc astfel de vulnerabilități, tocmai pentru a-și îmbunătăți produsele. Totuși, comunicarea cu cercetătorii nu a fost tocmai eficientă, aceștia declarând că nu au primit niciun răspuns direct, deși au raportat problema atât oficial, cât și pe rețelele de socializare profesionale.
Acest incident ne reamintește că, în era digitală, confidențialitatea nu este niciodată garantată, indiferent de cât de promițătoare ni se par tehnologiile noi. Chiar și cele mai mari companii pot face greșeli de proiectare cu urmări importante. Poate că lecția cea mai valoroasă este să rămânem mereu vigilenți și să ne întrebăm: ce date împărtășim și cu cine?
Sursa: Ars Tehnica Technology
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply