Există multe exoplanete care pot găzdui apă, atmosferă, temperaturi potrivite și o suprafață solidă, condiții pentru dezvoltarea vieții așa cum o știm. Totuși, avem nevoie de instrumente și de metode specializate pentru a detecta semnăturile chimice potrivite care să indice existența vieții pe o altă planetă.

 

Astronomii Observatorului Sudic European (ESO) au descoperit un mijloc de amplificare a acestor semnături. Ei l-au testat identificând cu succes viața pe Terra, în cadrul unui experiment în care au analizat Pământul ca pe o exoplanetă.

Nici chiar din perspectiva sateliților apropiați nu este evident că planeta noastră găzduiește viață – nu se poate vedea, cu excepția vegetației. Totuși, semnalele chimice sunt foarte clare, atmosfera terestră conținând cantități de oxigen și de metan mult mai mari decât ar fi posibile în mod natural, dacă un ciclu de generare și de consum nu ar fi declanșat de metabolismul vieții.

Spectroscopia poate detecta aceste gaze, dimpreună cu alte biosemnături, dar acestea pot fi semnale foarte slabe. Metoda implică segmentarea luminii reflectată dintr-o planetă în culorile sale constituente, ca și cum ar fi trecută printr-o prismă, determinând apoi ce elemente sunt prezente pe planetă pe baza culorilor pe care le emit și le absorb. Acest lucru este foarte dificil în cazul exoplanetelor îndepărtate, ale căror stele guvernante le „îneacă” pe acestea în lumină. Este ca și cum ai încerca să studiezi o granulă de nisip care stă lângă un bec puternic aprins, potrivit lui Stefano Bagnulo, de la Observatorul Armagh, din Irlanda de Nord.

Dar, astronomii pot exploata acum o diferență caracteristică dintre lumina reflectată de o planetă și lumina stelară originară – lumina reflectată este polarizată, iar cea de la stea nu. Atunci când lumina trece prin atmosferă, ea este polarizată linear în două direcții, fiind reflectată de oceanele și de vegetația de pe sol, dar și de particulele din aer. Așadar, analizând lumina polarizată – prin spectropolarimetrie – astronomii pot distinge lumina reflectată de o planetă, analizând-o astfel mult mai precis.

Cercetătorii de la ESO au încercat această metodă cu lumina solară reflectată de planeta noastră către Lună. Ei au folosit un spectrograf de la Very Large Telescope, din Chile, și au măsurat spectrul polarizării lineare a strălucirii Pământului. Au putut determina astfel că Terra este parțial acoperită de nori, că are oceane și vegetație. Au confruntat apoi datele obținute despre nori cu cele ale sateliților, pentru a verifica metoda.

Metoda spectropolarimetiei poate stabili noi baze în cercetarea altor planete, cred specialiștii, indicând posibila existență a vieții fotosintetice altundeva în Univers. Desigur, tehnica nu poate spune prea multe despre viața inteligentă, dar progresul este chiar și așa unul important.

Sursa