Sunt foarte geru de ținut minte toate parolele de care avem nevoie. Din acest motiv mulți aleg parole simple și, implicit, ușor de spart de către răuvoitori. Din acest motiv ar fi util să existe sisteme de identificare a utilizatorului, care să nu apeleze la clasicele parole.
Pentru aceasta sunt folosite tehnici biometrice, prin care calculatorul recunoaște anumite caracteristici unice ale fiecărui utilizator. Pot fi recunoscute chipuri, amprente, semnături etc.
De curând a apărut o nouă tehnică biometrică de identificare. Fiecare dintre noi are un anumit stil de apăsare a clapelor tastaturii. Pauzele dintre literele tastate pot oferi indicii care să permită identificarea utilizatorului. În articolul ”Security Through Behavioral Biometrics and Artificial Intelligence” (Securizarea datelor prin biometrie comportamentală și inteligență artificială), publicat în Procedia Computer Science de către Benjamin Purgason și David Hibler de la Christopher Newport University.
Pentru a putea identifica utilizatorul, tastatura este împărțită în 10 sectoare. Grupul zero este alcătuit din tastele q, a, z, grupul 1, din tastele w, s, x, grupul 2 din tasteke e, d, c și așa mai departe. Apoi sunt măsurate intervalele de timp la care sunt tastate diferitele litere (Key Interval Time biometrics – KIT). Aceste rezultate sunt analizate cu ajutorul unui softului URIEL (User Rights and Integrity Enforcement Logic platform), bazat pe inteligență artificială, care a fost pus la punct de către autorii articolului. Rezultatele obținute în timpul testelor sunt foarte promițătoare.
Conform autorilor: ”Nu este necesar un echipament costisitor și reurse mari de calculul. Platforma URIEL reprezintă o mare oportunitate pentru securizarea calculatoarelor. Metodologiile și implementările prezentate în lucrarea noastră ar putea să reprezinte bazele pentru realizarea de sisteme de operare mai sigure.”
Sursa: Procedia Computer Science
Cristian Român (n. 1957) este inginer de aeronave și, începând din 1992, jurnalist de știință. Scrie pentru revista Știință și Tehnică și a realizat numeroase emisiuni de popularizare a științei atât pentru televiziune, cât și pentru radio. Este autorul cărții Ultima aventura: Universul. Valoarea textelor sale i-a fost recunoscută prin acordarea, în 2003 și 2006, a Premiului Comisiei Naționale a României pentru UNESCO pentru jurnalismul de știință, secțiunea presă scrisă. De asemenea el a primit Petre Sergescu al Academiei Române pentru cartea ”100 de inovatori români”, al cărei coautor a fost.
Leave a Reply