Genetică

Un grup de cercetători de la Harvard a înlocuit o secvență de trei litere cu o alta la nivelul unui întreg genom de E. Coli, utilizând o nouă abordare care permite operarea „corecțiilor” genetice.

Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au efectuat de curând experimente pe şoareci, injectându-le celule stem provenite de la şoareci mai tineri. Rezultatul a fost unul îmbucurător, şoarecii injectaţi devenind mai puternici şi având o durată de viaţă triplată. Cercetătorii speră ca acesta să fie începutul dezvoltării „elixirului tinereţii” şi pentru oameni.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi, publicat în revista Science, care analizează 185 de genomuri umane, fiecare dintre noi avem în jur de 100 de gene „defecte”. Unele dintre ele pot cauza afecţiuni, altele sunt inofensive, iar altele chiar sunt benefice.

Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze neuroni funcţionali direct din celule ale pielii umane - pot fi folosite inclusiv celule provenind de la bolnavii de Alzheimer. Noua metodă, potrivit revistei Cell, va putea oferi o soluţie viabilă pentru generarea de noi neuroni.

Grație unei noi tehnici promițătoare, oamenii de știință pot jongla cu ADN-ul în interiorul celulelor vii, după principiul „cut-and-paste”. Acest lucru le-ar putea permite o serie de procedee medicale, de la testarea noilor medicamente și până la vindecarea bolilor genetice.

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

Cercetătorii americani au reuşit în premieră crearea unor maimuţe perfect sănătoase, prin implantarea mamelor purtătoare cu celule provenite de la embrioni diferiţi.

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.