Neuroștiințe

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.

Misteriosul fenomen care-i face pe unii oameni să perceapă culori atunci când aud sau văd anumite cuvinte sau numere ar putea fi declanșat de o reacție mai rapidă la stimularea magnetică a ariilor cerebrale aflate la baza văzului, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Oxford.

Potrivit cercetătorilor taiwanezi, în cazul celor ce suferă de schizofrenie riscul de dezvoltare a epilepsiei este de șase ori mai mare. Legătura dintre cele două afecţiuni pare să fie datorată unor cauze genetice, neurobiologice ori de mediu.

Cercetătorii Universității din Tel Aviv, Israel, au creat un cerebel artificial care a redat funcțiile cognitive pierdute ale unor șoareci de laborator, în cadrul unui proiect care duce mai aproape de realitate momentul implanturilor cerebrale de tip cyborg.

Un grup de cercetători de la Centrul pentru Atac Cerebral din cadrul UCLA, condus de dr. Jeffrey Saver, a construit cu ani în urmă un dispozitiv pentru tratarea pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC) capabil să restabilească circulația sanguină și să îndepărteze cheagurile de sânge din vasele intracraniene. O nouă abordare a acestei tehnologii, de la institutul Covidien, se dovedește acum de două ori mai eficientă.

Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.

Studii ulterioare riguroase sunt necesare pentru confirmarea unei asemenea teorii, dar anumite concluzii științifice ale cercetătorilor Institutului Național de Sănătate din SUA, care au derulat teste pe 112 pacienți, indică faptul că unii copii actualmente diagnosticați cu autism ar putea pierde simptomele și diagnosticul acestei afecțiuni pe măsură ce înaintează în vârstă.