Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Rapamicina sporește capacitățile cognitive ale șoarecilor tineri 0 (0)

Rapamicina sporește capacitățile cognitive ale șoarecilor tineri

Competențele cognitive precum învățarea și memoria se diminuează direct proporțional cu vârsta pentru toți indivizii, declinul căpătând valențe tragice prin manifestarea maladiei Alzheimer, tot mai des întâlnită la pacienții umani.

O nouă pilulă pentru creier ar putea repara memoria ca prin...

O nouă pilulă pentru creier ar putea repara memoria ca prin magie

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.

Primul pacient cu implant Neuralink 4.4 (10)

Neuralink, compania înființată de Elon Musk a demarat studiile clinice pe pacienți umani. Într-un videoclip, îl vedem pe primul dintre ei. El...

Principiul incertitudinii pozitive – scurt ghid de folosire a minții în...

incertitudinea-pozitiva-stiinta-tehnica-1
Nu ceea ce nu cunoști ridică dificultăți, ci ceea ce știi cu certitudine că nu îți este necunoscut (Mark Twain) Dacă, în urmă cu jumătate...

Atenție! Nu recunoaștem ideile creative 0 (0)

Atenție! Nu recunoaștem ideile creative

Data viitoare când ideea ta va fi întâmpinată de reticența colegilor nu te grăbi să-ți pierzi încrederea de sine. Potrivit unor noi studii, aceștia nu sunt foarte abili în recunoașterea creativității, care, deși teoretic apreciată ca fiind un element de schimbare pozitiv, de fapt îi derutează.

Dacă nasul ți-ar fi cel mai bun GPS? 5 (8)

Mirosul este adesea un simț trecut cu vederea, dar joacă un rol mult mai esențial decât credem. Dacă ai un „nas” deosebit...

Există o limită de viteză pentru gândirea umană și este ridicol...

Descris adesea ca o supermașină, creierul uman poate procesa informații complexe și ne permite să îndeplinim sarcini incredibile. Cu toate acestea, conform...

Un studiu obiectiv asupra durerii 0 (0)

Un studiu obiectiv asupra durerii

Potrivit Institutului Național de Medicină din SUA, 100 de milioane de americai, adică aproximativ una din trei persoane, suferă de durere cronică. Este o problemă care necesită studiu riguros, dar cum se poate cerceta obiectiv o problemă medicală atât de subiectivă, așa cum este durerea?

Neuropsina, „secretul” anxietății 0 (0)

Neuropsina, „secretul” anxietății

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Iată de ce paralizăm în timpul somnului și de ce este...

Iată de ce paralizăm în timpul somnului și de ce este bine așa

Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.