Neuroștiințe

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

Scleroza multiplă este o tulburare autoimună care determină componente ale sistemului imunitar să atace mielina - strat care înconjoară axonii neuronilor - la nivel cerebral și vertebral. Prin urmare, majoritatea medicațiilor folosite pentru prevenirea acestui fenomen sunt direcționate către sistemul imunitar. Un nou tratament ar putea folosi acum o abordare diferită: vizarea celulelor stem deja prezente în sistemul nervos al pacienților.

Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences\", la adolescenți, activitatea din striatumul dorsal, zonă cerebrală implicată în procesele senzoriale și motorii, predomină asupra celei din nucleul accumbes, care la adulți are un rol de „curea de transmisie” a sfaturilor înțelepte provenite din cortexul prefrontal și amigdală.

Smogul din orașe scade valoarea coeficientului de inteligență (IQ) al copiilor. Este una dintre cele mai recente descoperiri ale unui studiu derulat de cercetătorii Universității din Montana (U.M.), care subliniază că aerul extrem de poluat din metropole are un important impact negativ asupra creierelor indivizilor umani, afectând memeoria pe termen scurt și alte mecanisme cerebrale.

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

Profesorul de neuropsihofarmacologie David Nutt, de la Imperial College London și echipa sa de specialiști au descoperit că psilocibina, ingredientul halucinogen extras din speciile de ciuperci din genul Psylocibe, cu efecte asemanatoare LSD-ului, poate regla funcțiile regiunilor cerebrale hiperactive responsabile de manifestarea depresiei severe la oameni.

Două studii realizate de cercetătorii de la Universitatea Yale și de la Weill Cornell Medical College au permis „demascarea” detaliilor procesului complex care reglează fluxul de neurotransmițători  între neuronii creierului. Este vorba despre „un dans” al mesajelor chimice foarte sofisticat, în care pierderea „ritmului” provoacă disfuncții neurologice și psihiatrice.