LONGEVITATE

Potrivit controversatului genetician american dr. Craig Venter, lumea ar putea asista, în curând, la manifestarea primelor exemplare de viață sintentică – organisme artificiale construite în laborator, ce vor avea trăsături originale și nu vor fi doar niște copii ale celulelor existente.

Cercetătorii au demonstrat că stimularea creierului cu ajutorul electricităţii accelerează procesul de învăţare – supunerea unor anumite părţi ale creierului la un curent de mică intensitate măreşte activitatea cerebrală.

Cu ajutorul tehnicilor de imprimare 3D și de polimerizare multifotonică, o echipă de cercetători a Institutului Fraunhofer, din Germania, a reușit să construiască țestut artificial tipic vaselor capilare, capabil să transporte nutrienți. Vasele de sânge artificiale astfel obținute ar putea fi folosite în curând în transplanturile cu organe create în laborator.

Neașteptat, mai multe dovezi științifice indică posibilitatea ca maladia Alzheimer să fie, de fapt, o afecțiune metabolică, rezultat al regimurilor alimentare nepotrivite, și nu o problemă genetică sau strict neurologică. Unii specialiști merg atat de departe cu această teorie, încât au redenumit forma de demență Alzheimer „diabet de tip 3”.

Clorura de litiu – un tip de sare folosit pentru stabilizarea dispoziției în cazul pacienților suferinzi de tulburări bipolare – pare să grăbească refacerea neuronilor depreciați la șoareci. Medicamentul i-ar putea ajuta și pe oamenii cu legături nervoase distruse să își recapete mobilitatea.

O echipă de cercetători italieni de la Universitatea Bologna a descoperit activitatea antitumorală a genei „mutant” MTND1, capabilă să blocheze formarea anormală a vaselor sanguine în tumorile maligne.