LONGEVITATE

Ötzi, botezat și Omul Ghețurilor, celebra mumie descoperită în Alpii italieni în 1991, a fost considerat, pe baza unor studii genetice preliminare, un urmaș al unei populații restrânse din Sardinia, populație care ar fi migrat pe continent acum circa 5.300-5.500 de ani.

Un microcip dezvoltat de către cercetătorii americani poate imita foarte bine un plămân uman și astfel poate fi folosit pentru testarea medicamentelor. Microcipul va putea înlocui culturile de celule și animalele de laborator

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.

Medicii specialiști ai Centrului German de Cercetare Oncologică (Deutsches Krebsforschungszentrum) și ai Spitalului Universitar Heidelberg au identificat în enzima histona deacetilaza de tip 11 (HDAC 11) o țintă promițătoare pentru terapiile împotriva cancerului, aceasta fiind produsă în cantități extraordinare de celulele canceroase, fie ele mamare, hepatice, sau renale.

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

O echipă de geneticieni condusă de profesorul Melissa Rolls, de la Universitatea Publică din Pennsylvania, a identificat o genă asociată cu regenerarea celulelor nervoase depreciate.

Dr. Philip Benson și profesorul David St. Clair, de la Universitatea Aberdeen din Scoția, au descoperit o metodă, precisă în proporție de 98%, pentru detectarea schizofreniei la persoane – un simplu test oftalmologic canalizat pe mișcarea globilor oculari, abilitate ale cărei defecțiuni sunt asociate de peste un secol cu problemele psihice.

Inimile artificiale ale prezentului conțin pompe de circulație cu rotor care pot deprecia celulele sanguine, provocând cheaguri de natură să producă infarcturi. Un nou sistem de construire a acest pompe ar putea preveni acest neajuns prin mimarea mișcării naturale a țesutului uman.

Neașteptat, mai multe dovezi științifice indică posibilitatea ca maladia Alzheimer să fie, de fapt, o afecțiune metabolică, rezultat al regimurilor alimentare nepotrivite, și nu o problemă genetică sau strict neurologică. Unii specialiști merg atat de departe cu această teorie, încât au redenumit forma de demență Alzheimer „diabet de tip 3”.