LONGEVITATE

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Grație unei noi tehnici promițătoare, oamenii de știință pot jongla cu ADN-ul în interiorul celulelor vii, după principiul „cut-and-paste”. Acest lucru le-ar putea permite o serie de procedee medicale, de la testarea noilor medicamente și până la vindecarea bolilor genetice.

Un nou studiu, realizat de o echipă de cercetători de la Beth Israel Deaconess Medical Center și Harvard Medical School, a reușit să descifreze mecanismele neurologice ale acțiunii anti-obezitate a leptinei.

În cadrul unui experiment desfăşurat de cercetători elveţieni, publicat în revista Science, şobolanii paralizaţi au putut merge din nou după ce nervii spinali au fost trataţi chimic şi conectaţi la electricitate.

Carmen Torres, o femeie nevăzătoare în vârstă de 58 de ani din SUA, a devenit prima persoană din Florida cu un implant de ochi bionic. Dispozitivul îi permite, pentru prima oară în 13 ani, să vadă lumina și să distingă forme simple, urmând ca, prin antrenament, să observe din ce în ce mai multe detalii din lumea înconjurătoare.

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi, publicat în revista Science, care analizează 185 de genomuri umane, fiecare dintre noi avem în jur de 100 de gene „defecte”. Unele dintre ele pot cauza afecţiuni, altele sunt inofensive, iar altele chiar sunt benefice.

Atunci când mamele în devenire fumează, efectele acestui obicei se reflectă în mișcări subtile ale fetușilor pe care îi poartă în pântece, potrivit cercetătorilor Universității Durham care au examinat ecografiile obținute cu ajutorul unei noi tehnologii cu ultrasunete de înaltă rezoluție.