LONGEVITATE

O echipă de cercetători UCLA a identificat o proteină cu o largă plajă de proprietăți antivirale care ar putea fi folosită ca armă împotriva virusurilor patogene omenești, așa cum sunt HIV, Ebola, Henipavirusul și alte asemenea amenințări la adresa vieții omenești.

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Studii ulterioare riguroase sunt necesare pentru confirmarea unei asemenea teorii, dar anumite concluzii științifice ale cercetătorilor Institutului Național de Sănătate din SUA, care au derulat teste pe 112 pacienți, indică faptul că unii copii actualmente diagnosticați cu autism ar putea pierde simptomele și diagnosticul acestei afecțiuni pe măsură ce înaintează în vârstă.

Inimile artificiale ale prezentului conțin pompe de circulație cu rotor care pot deprecia celulele sanguine, provocând cheaguri de natură să producă infarcturi. Un nou sistem de construire a acest pompe ar putea preveni acest neajuns prin mimarea mișcării naturale a țesutului uman.

Dezvoltați de specialiștii de la Universitatea din California în San Diego, nano-bureții imită globulele roșii (cunoscute si sub denumirea de eritrocite sau hematii) și sunt capabili să absoarbă toxinele letale – inclusiv veninul de șarpe și bacteriile – din fluxul sanguin.

Cele două tehnologii sunt, fiecare, pe val în acest moment, iar acum o combinație între imprimarea 3D și realitatea augmentată îi poate ajuta pe cercetători să configureze medicamente mai eficiente împotriva virusurilor.