Neanderthalienii tratatu durerile dentare acum 59.000 de ani

„De fiecare dată când merg la dentist, mă gândesc la acel om”, spune un cercetător. Se pare că primul dentist din lume a fost un Neanderthal, conform unui studiu recent.

Acum 59.000 de ani, în ceea ce este astăzi sud-vestul Siberiei, un Neanderthal suferise de o durere de dinți atât de severă încât a fost dispus să stea nemișcat în timp ce cineva îi perfora dantura cu un instrument ascuțit de piatră, eliminând țesutul infectat și alinându-i astfel durerea.

Procesul a lăsat în urmă o gaură în dinte, pe care paleoantropologul Alisa Zubova de la Academia de Științe din Rusia și colegii săi au identificat-o, după zeci de milenii, ca fiind rezultatul unei intervenții dentare. Arheologii au descoperit dinte la Peștera Chagyrskaya din Rusia, iar acesta este acum cel mai vechi indiciu cunoscut de practică dentară sau orice alt tratament medical direct.

Dintele, găsit într-un strat de sediment depus acum 59.000 de ani, este un molar superior al treilea cu o cavitate neobișnuit de mare în suprafața de mestecat, care ajunge până în camera pulpară – spațiul intern protejat al dintelui ce adăpostește nervii și vasele de sânge. În jurul marginilor găurii, Zubova și colegii săi au observat zgârieturi care, alături de dimensiunea și forma neobișnuită a găurii, i-au făcut pe arheologi să se întrebe dacă aceasta a fost creată intenționat pentru a alina durerea provocată de o infecție dentară. Această posibilitate „a necesitat o analiză specială”, a declarat Zubova într-un interviu cu PLOS.

Perforarea unui dinte pentru a alina durerea poate părea contraintuitivă la început, dar este cea mai simplă și mai puțin distructivă metodă de a îndepărta țesutul infectat. Expunerea camerei pulpale duce la moartea nervilor expuși, ceea ce elimină durerea. Aceasta practică nu a devenit comună decât acum câteva sute de ani, dar se pare că cel puțin un Neanderthal a descoperit-o și a convins pe cineva să procedeze astfel.

Pentru a testa dacă gaura a fost făcută intenționat, Zubova și colegii săi au examinat mai atent dinte folosind microscoape electronice de scanare, micro-CT și spectroscopie Raman, o tehnică pentru identificarea compoziției chimice a unui obiect. De asemenea, au creat propriul lor instrument de perforare din piatră și l-au testat pe trei dinți umani.

Găurile și striurile lăsate în urmă de experimentele realizate de Zubova și colegii săi se potriveau foarte bine cu cele observate pe dinte, sugerând că această practică ar putea fi una dintre primele forme de tratament medical direct cunoscute. Această descoperire arată nu doar abilitățile surprinzătoare ale Neanderthalienilor, dar și o nouă perspectivă asupra compasiunii și ingenuității lor.

Sursa: Ars Technica

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România