Geofizică

Geofizica se preocupă în principal cu studierea și explorarea interiorului Pământului, dar într-un sens mai larg se întrepătrunde și cu științe precum geografia sau geologia, iar mai nou este foarte importantă și în științele mediului, oceanografie sau ecologie.

În geofizică se aplică principii și metode specifice fizicii pentru studierea proprietăților Pământului și al proceselor fizice de pe glob și din atmosferă. Studierea interiorului planetei este esențială pentru stabilirea caracteristicilor rocilor, a solurilor și a diverselor minerale care se exploatează în vederea utilizării pentru producerea de bunuri. De asemenea, studiile geofizice sunt necesare pentru evaluarea proprietăților scoarței Pământului în vederea realizării unor proiecte inginerești (construcții, poduri, etc.) sau a unor operațiuni de colectare și reciclare a deșeurilor.

Geofizica este esențială pentru înțelegerea unor procese de bază, cum ar fi circuitul apei în natură, cu precădere analiza pânzelor freatice și a influenței proceselor industriale asupra acestora. În plus, se pot înțelege mai bine fenomenele geologice de mișcare a continentelor și de ciocnire a plăcilor tectonice, rezultatul fiind o mai bună pregătire și avertizare în cazul cutremurelor sau activității vulcanice.

Nu în ultimul rând, această știință are un foarte important rol și în analizarea și cercetarea siturilor arheologice, deoarece prin tehnologiile neinvazive se poate evita în multe situații distrugerea vestigiilor arheologice aflate în subsol, iar instrumentele alternative și nedistructive ajută la studierea proceselor de formare și evoluție a siturilor arheologice.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Geofizică

Terra, Theia și formarea Lunii – care este oare povestea?

formarea-lunii-stiinta-tehnica-1
De mii de ani, Luna a fascinat omenirea cu lumina ei, cu fazele creșterii și descreșterii ori cu forța exercitată asupra oceanelor, prin care...

Ce este antropocenul?

antropocen-stiinta-tehnica-1
Pentru a studia evoluția planetei noastre, geologii i-au împărțit vârsta (circa 4,6 miliarde ani) în unități de timp din ce în ce mai mici:...

Interviu cu speologul și exploratorul arctic Stelian Grigore

interviu-stelian-grigore-stiinta-tehnica-2
Pe Stelian Grigore l-am întâlnit într-un mod cel puţin neobişnuit. Mă aflam pe șantierul arheologic de la Poiana Cireşului. Mai precis, mă întorceam de pe...

Pământul măsurat de sus – INCAS, lider în tehnologii LIDAR

incas-lidar-stiinta-tehnica-1
Trebuie să recunosc și să repet: sunt un om tare norocos. Meseria asta de jurnalist de știință, pe care o practic cu mare bucurie,...

Un vulcan stins, de lângă Roma, dă semne de viață

vulcan stins
Complexul vulcanic Colli Albani situat la circa 30 de kilometri de centrul Romei, dă semne de viață după ce a fost stins pentru aproape...

Meteoriții pierduți din Antarctica

meteoriti ascunsi in Antarctica
Potrivit unei echipe de cercetători de la Universitatea din Manchester, o rezervă ascunsă de meteoriți bogați în fier, care ar putea deține informații prețioase...

Românii se întorc în Arctica: expediția Polară Svalbard 2015

Universitatea Populară Emil Racoviță, Agenția Pentru Studiul Și Explorarea Criosferei și Asociația Națională de Speologie și Alpinism „Hades” organizează în perioada 24 Septembrie – 6 Octombrie 2015 expediția științifică românească SVALBARD 2015.

Toată viața ai fost mințit de hărți (VIDEO)

S-ar putea spune, fără ezitare, că orice hartă este mincinoasă. Dar fiecare înșeală în mod diferit. Spre exemplu, hărțile care respectă proiecția Mercator – una dintre cele mai populare din zilele noastre – exagerează dimensiunile regiunilor îndepărtate de ecuator. Iar hărțile ilustrate prin proiecția Goode raportează relativ bine dimensiunile continentelor unele la altele, dar distorsionează distanțele.

Până unde ajunge cea mai adâncă groapă artificială de pe Pământ?...

Sub capacul metalic ruginit din imaginea de mai sus se află cea mai adâncă groapă din lume, săpată vreodată de om. Oamenii de știință sovietici care au produs-o au început să foreze în 1970 și nu s-au oprit vreme de 24 de ani, dorind să ajungă mai adânc decât oricine în crusta planetei.

Noi cratere misterioase continuă să apară în Siberia

Cel puţin şapte noi cratere au fost descoperite în Siberia, după ce primele trei fuseseră observate la sfârşitul anului trecut. Imaginile din satelit sugerează că numărul acestora ar putea fi totuşi de cel puţin douăzeci. Nimeni nu ştie să spună cum anume s-au format, iar geologii care au explorat unul dintre ele nu au putut oferi explicaţii certe cu privire la originea acestuia.