Geofizică

Geofizica se preocupă în principal cu studierea și explorarea interiorului Pământului, dar într-un sens mai larg se întrepătrunde și cu științe precum geografia sau geologia, iar mai nou este foarte importantă și în științele mediului, oceanografie sau ecologie.

În geofizică se aplică principii și metode specifice fizicii pentru studierea proprietăților Pământului și al proceselor fizice de pe glob și din atmosferă. Studierea interiorului planetei este esențială pentru stabilirea caracteristicilor rocilor, a solurilor și a diverselor minerale care se exploatează în vederea utilizării pentru producerea de bunuri. De asemenea, studiile geofizice sunt necesare pentru evaluarea proprietăților scoarței Pământului în vederea realizării unor proiecte inginerești (construcții, poduri, etc.) sau a unor operațiuni de colectare și reciclare a deșeurilor.

Geofizica este esențială pentru înțelegerea unor procese de bază, cum ar fi circuitul apei în natură, cu precădere analiza pânzelor freatice și a influenței proceselor industriale asupra acestora. În plus, se pot înțelege mai bine fenomenele geologice de mișcare a continentelor și de ciocnire a plăcilor tectonice, rezultatul fiind o mai bună pregătire și avertizare în cazul cutremurelor sau activității vulcanice.

Nu în ultimul rând, această știință are un foarte important rol și în analizarea și cercetarea siturilor arheologice, deoarece prin tehnologiile neinvazive se poate evita în multe situații distrugerea vestigiilor arheologice aflate în subsol, iar instrumentele alternative și nedistructive ajută la studierea proceselor de formare și evoluție a siturilor arheologice.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Geofizică

O veste deloc liniștitoare – supervulcanii se pot forma extrem de...

Supererupțiile vulcanice, capabile să provoace dezastre la nivel planetar, se pot produce într-un timp foarte scurt, se arată într-un studiu publicat în Public Library of Science ONE.

Ozonul ne-ar putea ajuta să prevestim cutremurele

Seismologii aflați în căutare de metode prin care să poată prezice cutremurele cat mai din timp au descoperit un posibil indicator relevant în acest sens – detectarea ozonului generat de rocile crăpate în subteran la mare adâncime.

Erupţiile vulcanice majore pot fi prezise din timp

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la universitatea franceză Blaise Pascal, publicat în revista Nature, erupţiile celor mai mari vulcani de pe Terra pot fi prezise cu ani de zile înainte să se petreacă.

Acum 3,7 miliarde de ani Pământul poseda un câmp magnetic similar...

În centura supracrustală Isua, din Groenlanda, roci vechi, care au supraviețuit ravagiilor timpului, ne oferă dovezi valoroase despre existența unui câmp magnetic...

Terra, Theia și formarea Lunii – care este oare povestea?

formarea-lunii-stiinta-tehnica-1
De mii de ani, Luna a fascinat omenirea cu lumina ei, cu fazele creșterii și descreșterii ori cu forța exercitată asupra oceanelor, prin care...

Acest vulcan, care conține cea mai ciudată magmă de pe planetă,...

Vulcanul Ol Doinyo Lengai, situat în Tanzania, este unul dintre cei mai ciudați din lume. Cunoscut pentru producerea de magme rare de...

Omul și spațiul cosmic

omul-spatiu-stiinta-tehnica-1
  Știam deja că omul influențează starea planetei Pământ. Unele dintre tehnologiile noastre alterează în permanență ecosistemul global. Încă nu știam că noi influențăm și...

Maratonul Virgin: cu submarinul în cele mai adânci cinci crevase oceanice...

Miliardarul american Richard Branson, deținătorul grupului de companii Virgin, își mută atenția de la zborurile suborbitale marca Virgin Galactic înspre explorarea celor mai adânci crevase ale celor cinci oceane terestre, în cadrul ambițiosului proiect cu miză științifică Virgin Oceanic.

Un râu împinge spre vârful muntelui Everest

Cu o înălțime de 8.849 de metri, Muntele Everest are reputația de a fi cel mai înalt munte din lume. Cu toate...

Ce se ascunde pe fundul Gropii Marianelor? (Foto&Video)

O expediţie de cartografiere, începută în 2010, a realizat scanări tridimensionale ale Gropii Marianelor, descoperind creste muntoase de până la 2.500 metri înălţime, formate de ciocnirea plăcilor tectonice. Cu această ocazie, a fost măsurat şi cel mai adânc punct de pe Terra, Challenger Deep, cu o precizie de plus-minus 40 metri, cea mai mare de până acum.