Acasă PĂMÂNT Pagina 48

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia).

Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei – schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane.

Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” – atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
PĂMÂNT

Nurca europeană din Rezervația Biosferei Delta Dunării

nurca-europeana-delta-dunarii-incdd-stiinta-tehnica-1
Nurca europeană (Mustela lutreola L.) este una dintre cele mai rare și periclitate specii de mamifere existente pe continentul nostru, actualmente supraviețuind doar în...

Descoperire: Azotul din sol curăţă aerul de poluare

În mod surprinzător, se pare că fertilizatorii pe bază de azot au şi un efect pozitiv asupra mediului înconjurător – mai mult, chiar şi solurile acide s-ar părea ca au acelaşi efect, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Chimie Max Planck, din Mainz.

Inginerii australieni au invetat betonul armat… cu plastic

Specialiștii în ingineria materialelor de la Universitatea James Cook din Australia au creat un tip de beton a cărui armătură de oțel poate fi înlocuită cu deșeuri din plastic. Tehnica, o premieră în Australia, promite să reducă simțitor impactul asupra mediului.

O nouă insulă de plastic se formează în Oceanul Arctic

insula de plastic
O insulă formată din masa plastică aruncată an de an în apele oceanelor se formează în Oceanul Arctic, asemenea deja celebrelor insule din Pacific,...

Apa sub asediul (inconștient?) al omului

poluare-apa-stiinta-tehnica-1
Apa este vitală pentru viață. Fără apă, n-am exista nici noi, nici animalele, nici plantele. Și totuși, deși apa e atât de importantă, cumva...

Consecințe neașteptate ale agriculturii organice

În general agricultura ecologică este prezentată ca o soluție mai durabilă pentru producția de alimente, deoarece folosește metode naturale de control al...

Ce se ascunde pe fundul Gropii Marianelor? (Foto&Video)

O expediţie de cartografiere, începută în 2010, a realizat scanări tridimensionale ale Gropii Marianelor, descoperind creste muntoase de până la 2.500 metri înălţime, formate de ciocnirea plăcilor tectonice. Cu această ocazie, a fost măsurat şi cel mai adânc punct de pe Terra, Challenger Deep, cu o precizie de plus-minus 40 metri, cea mai mare de până acum.

Continentul pierdut: Beringia

beringia-continent-stiinta-tehnica-1
Oricât de tentant ar fi să deschidem o temă de discuție privind Atlantida, Lemuria, Mu, Rutas sau orice alt continent mitic, presupus dispărut, ei...

Încă un motiv al extincţiei dinozaurilor – în ciuda mărimii lor...

De ce mamiferele au ajuns stăpânii planetei după evenimentele catastrofice din urmă cu 65,5 milioane de ani ce au dus la dispariţia dinozaurilor? Conform unui nou studiu, datorită modului de înmulţire: mamiferele mari puteau avea pui de dimensiuni mai mari, în timp ce dinozaurii aveau o limitare fizică cu privire la dimensiunea ouălor şi implicit a puilor.

Sanajeh, șarpele care se hrănea cu dinozauri

Numeroase specii de șerpi preistorici au fost descoperite în siturile arheologice, ducând istoria acestora pe cel puțin 100 de milioane de ani. Însă descoperirea realizată în India ne prezintă un caz neobișnuit. Un șarpe care a fost surprins în momentul morții, acum 68 de milioane de ani, în timp ce încerca să se hrănească cu un pui de sauropod, cei mai mari dinozauri care au trăit vreodată.