Acasă PĂMÂNT Pagina 67

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia).

Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei – schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane.

Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” – atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
PĂMÂNT

Şi delfinii sunt organizaţi în societăţi conduse de „grupuri de interese”…

Un studiu efectuat asupra delfinilor din Shark Bay, Ausralia, care a analizat timp de cinci ani comportamentul acestora, relevă faptul că masculii din specia Tursiops truncatus (delfinii cu bot gros) se organizează în alianţe de grup, un fel de „găşti”, pe care uneori le pot trăda pentru altele.

Suntem sau nu vinovaţi de încălzirea globală?

Un studiu al cercetătorilor americani de la Universitatea Syracuse din New York, publicat în revista Earth and Planetary Science Letters, a identificat un mineral rar care înregistrează temperaturile globale, potrivit căruia în Evul mediu au avut loc încălziri ale temperaturii globale, chiar și în lipsa emisiilor de CO2 datorate activităților  umane.

Temperatura globală ar putea creşte cu 3° Celsius până în 2050

Un studiu, bazat pe simulări computerizate, publicat în revista Nature Geoscience, sugerează o creştere a temperaturii medii globale faţă de nivelurile din secolul trecut cu 1.4-3.0° Celsius, până în anul 2050.

Regizorul James Cameron se întoarce la suprafaţă după explorarea Gropii Marianelor

După o coborâre în adâncuri, la bordul submarinului „Deepsea Challenger”, care a durat două ore şi o explorare a fundului Gropii Marianelor de încă trei ore, regizorul James Cameron s-a întors la suprafaţă cu bine.

Veneţia continuă să se scufunde…

Potrivit unor măsurători efectuate cu ajutorul sateliţilor, pitorescul oraş italian, Veneţia, continuă procesul de scufundare, chiar dacă studiile efectuate deceniul trecut indicau oprirea fenomenului. Totuşi, nu există motive de panică, fiind vorba despre un proces lent de 2 mm pe an.

Pot trăi plantele extraterestre cu lumină având o lungime de undă...

Încă din fragedă pruncie suntem învăţaţi că datorăm aerul pe care îl respirăm plantelor din jurul nostru, care prin fotosinteză ajută la generarea oxigenului atât de necesar vieţii. Plantele, algele şi alte cianobacterii schimbă atmosfera terestră cu ajutorul fotosintezei. De aceea, acest proces a fost considerat unul cheie în identificarea vieţii pe alte planete. Dar, foloseşte fotosinteza extraterestră acelaşi pigment ca şi pe Pământ?

Rănile urşilor se vindecă în timpul hibernării…

Odată cu venirea primăverii, urşii ies dintr-o lungă perioadă de hibernare…zoologii şi veterinarii americani au observat, după 25 de ani de analiză a urşilor din Minnesota, că rănile acestora s-au vindecat fără urme şi infecţii după această perioadă.

Mamutul lânos ar putea „învia” după 10.000 de ani

Un acord între Universitatea Federală de Nord-Est din ţinutul Sakha, Federaţia Rusă şi controversatul cercetător sud-coreean Hwang Woo-Suk, care a realizat primul câine clonat, Snuppy, în 2005, constituie primul pas al unei noi tentative de clonare a mamuţilor lânoşi.

Zona de discontinuitate Moho – cartografiată în detaliu

Cu ajutorul sondei GOCE a ESA, oamenii de ştiinţă au reuşit să cartografieze, la un nivel de detaliu, zona dintre mantaua şi scoarţa Pământului, numită zona de discontinuitate Moho.

O lampă cu microalge poate absorbi până la de 200 de...

Biochimistul Pierre Calleja din Libourne, Franța, este specializat în microbiologie de peste 20 de ani. În acest interval, el și-a aplecat atenția asupra microalgelor, pe care le folosește pentru realizarea unor tipuri unice de lămpi stradale capabile să reducă foarte eficient emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.