PĂMÂNT

Antropologul canadian Felix Pharand a lucrat 13 ani la realizarea hărţii lumii actuale, aşa cum se prezintă ea în urma tehnologizării globale. A rezultat o strălucitoare pânză de păianjen, reprezentând poziţionarea pe harta lumii a întregii infrastructuri: drumuri, trasee aeriene, cabluri de telecomunicaţii, inclusiv cele subterane ori subacvatice.

Chiar dacă a fost lovită de cutremur și de un dezastru nuclear, Japonia nu înceatează să privească înspre viitor. Compania niponă Panasonic, alături de mai mulți parteneri, are în plan un proiect eco-imobiliar  îndrăzneț pe teritoriul Țării Soarelui Răsare.

Anual, peste un sfert din emisiile globale de CO2 provenind de la arderea combustibililor fosili şi de la producţia de ciment ajunge în oceanele Terrei. Acest proces creşte nivelul de aciditate al apei marine, ceea ce face dificilă supravieţuirea unor specii acvatice.

Cel mai important producător chinez de pământuri rare își suspendă activitatea timp de o lună de zile, urmărind să ridice prețurile în scădere ale mineralelor exotice folosite în industriile constructoare de telefoane mobile, dar și de alte produse de înaltă tehnologie.

S-ar putea spune, fără ezitare, că orice hartă este mincinoasă. Dar fiecare înșeală în mod diferit. Spre exemplu, hărțile care respectă proiecția Mercator – una dintre cele mai populare din zilele noastre – exagerează dimensiunile regiunilor îndepărtate de ecuator. Iar hărțile ilustrate prin proiecția Goode raportează relativ bine dimensiunile continentelor unele la altele, dar distorsionează distanțele.

Pe vremea în care dinozaurii stăpâneau uscatul, o uriașă reptilă acvatică, rudă îndepărtată a dragonului de Komodo, domina fără echivoc mările și oceanele lumii. Pentru aproape 27 de milioane de ani, Mosazaurul, supranumit și T-rex-ul apelor, aproape că nu a avut rival, dispărând, într-un final apocaliptic, în timpul marii extincții a vieții de acum 65 de milioane de ani.