Astrofizică

Au trecut mai bine de patru sute de ani de când Galileo Galilei a descoperit satelitul jovian Io, ocazie cu care o echipă de cercetători a Universităţii Arizona a realizat prima sa hartă geologică completă. Harta, publicată în U.S. Geological Surve, ne arată una dintre cele mai active lumi vulcanice din Sistemul Solar.

Peste 4-5 miliarde de ani, atunci când Soarele va rămâne fără combustibil, va deveni o stea gigantică roşie, moment la care va pârjoli Terra, apoi se va dezintegra într-o nebuloasă, iar rămăşiţele miezului său vor forma o pitică albă înconjurată de nori de praf compuși din planetele pulverizate ale Sistemului Solar...

Deşi Mercur este cea mai apropiată planetă de Soare, înregistrând la suprafaţa sa temperaturi ce depăşesc 400 de grade Celsius, sonda NASA Messenger a descoperit în unele cratere de la polii planetei, ferite permanent de lumina astrului, urme ce par a fi de apă îngheţată…

O nouă gaură neagră supermasivă, cea mai mare descoperită vreodată, vine să contrazică teoriile acceptate pentru evoluția galactică. Un studiu, publicat în ediția din 29 noiembrie al revistei Nature, sugerează că asemenea monștri gravitaționali se pot evolua mai repede decât galaxiile gazdă.

Astrofizicienii au descoperit, cu ajutorul navei spațiale PAMELA, că în magnetosfera Pământului se manifestă un flux de antiprotoni, rezultați în urma interacțiunilor nucleare dintre radiațiile cosmice (particule încărcate energetic, precum protoni, electroni și nuclee de heliu) și atmosfera terestră, antiprotoni care se acumulează în câmpul geomagnetic la altitudini de câteva sute de kilometri.

Ultimele descoperiri ale sondei  NASA LRO, publicate în revista Nature, indică faptul că până la 22% din suprafaţa craterului Shackelton, aflat în apropierea Polului Sud al Lunii, este acoperită de apă îngheţată. Deşi procentul pare unul impresionant,  cantitativ apa reprezintă doar 378 de litri într-un crater lat de 20km şi adânc de 3,2 km.