Marte

Vehiculul de explorare marţiană Curiosity al NASA, lansat în luna noiembrie, va ajunge pe Planeta Roşie în data de 6 august 2012, unde va analiza crater-ul Gale – până atunci, specialiştii agenţiei spaţiale americane au testat în deşertul californian Mojave o replică a sa.

Tocmai când ne pregăteam să anunțăm un nou succes la roverului marțian (recoltarea și demararea analizelor unui eșantion obținut prin forarea unei roci), iată că aflăm că roverul Criosity are probleme.

Imaginile care ilustrează acest material au fost obținute pe 27 ianuarie 2010 de către sonda spațială Mars Reconnaissance Orbiter și reprezintă suprafața planetei Marte fotografiată de la o altitudine puțin mai mare de 300 de kilometri (culorile au fost adăugate ulterior).

O nouă teorie ştiinţifică, publicată în Journal of American Chemical Society, sugerează faptul că la începuturi Terra ar fi avut prea multă apă pentru ca viaţa să poată exista, în timp ce pe Marte, care avea mai multe suprafeţe uscate, condiţiile ar fi fost mai prielnice vieţii…

Ideea nu este deloc una nouă. Ea abundă în romanele de science-fiction și chiar s-a numărat printre planurile, mai mult sau mai puțin realiste ale agențiilor spațiale americane și europene, de decenii bune. NASA pare hotărâtă însă să facă pasul decisiv, grădinile marțiene fiind cea mai accesibilă sursă de hrană pentru astronauții care vor călători pe Planeta Roșie în viitorul apropiat.

Regiunile întunecate misterioase de pe Marte însumează peste zece milioane de kilometri pătrați din suprafața depresiunilor aflate în nordul planetei. Compoziția acestor regiuni a fost necunoscută până în prezent, iar măsurători spectrale anterioare au indicat că ele sunt diferite de regiunile întunecate observate în alte zone ale Planetei Roșii, care constau mai mult din bazalt.