Marte

Tocmai când ne pregăteam să anunțăm un nou succes la roverului marțian (recoltarea și demararea analizelor unui eșantion obținut prin forarea unei roci), iată că aflăm că roverul Criosity are probleme.

Telefoanele inteligente sunt atât de evoluate încât s-a inventat, în sfârșit, pentru ele o aplicație... din altă lume.

Noi imagini prelevate de pe munţii planetei Marte ar putea constitui ce mai bună dovadă a prezenţei unor ape curgătoare, element esenţial pentru sustenabilitatea vieţii, pe Planeta Roşie. Seria de fotografii efectuate de sonda de recunoaştere a NASA pe Marte arată numeroase lungi şiroaie de câţiva metri lăţime.

O nouă teorie ştiinţifică, publicată în Journal of American Chemical Society, sugerează faptul că la începuturi Terra ar fi avut prea multă apă pentru ca viaţa să poată exista, în timp ce pe Marte, care avea mai multe suprafeţe uscate, condiţiile ar fi fost mai prielnice vieţii…

Ideea nu este deloc una nouă. Ea abundă în romanele de science-fiction și chiar s-a numărat printre planurile, mai mult sau mai puțin realiste ale agențiilor spațiale americane și europene, de decenii bune. NASA pare hotărâtă însă să facă pasul decisiv, grădinile marțiene fiind cea mai accesibilă sursă de hrană pentru astronauții care vor călători pe Planeta Roșie în viitorul apropiat.

Regiunile întunecate misterioase de pe Marte însumează peste zece milioane de kilometri pătrați din suprafața depresiunilor aflate în nordul planetei. Compoziția acestor regiuni a fost necunoscută până în prezent, iar măsurători spectrale anterioare au indicat că ele sunt diferite de regiunile întunecate observate în alte zone ale Planetei Roșii, care constau mai mult din bazalt.

Misiunile spațiale care au drept obiectiv debarcarea pe suprafața planetei Marte poartă cu sine un risc major: cel al contaminării cu microorganisme terestre. Pot bacteriile de pe planeta noastră să supraviețuiască în condițiile marțiene?