Marte

Mulți biologi sunt de părere că microbi marțieni ar putea trăi sub straturile de gheață de la polii planetei roșii sau chiar în bălțile cu apă extrem de sărată care s-ar afla în subsolul lui Marte, dar nu și-au putut da seama încă ce ar putea consuma ele.

Trimisul Terrei pe Marte, roverul Curiosity, „a tras pe dreapta” preț câteva zile, în timp ce inginerii NASA încearcă să determine cauza și gravitatea unui scurtcircuit „suferit” recent de vehiculul însărcinat cu explorarea Planetei Roșii.

Cu miliarde de ani în urmă atmosfera marțiană era mult mai densă decât cea din prezent. În timp, sub acțiunea vântului solar, o bună parte din aceasta a fost erodată.

Cercetătorii de la Universitatea din Washington susțin că este posibil să fi intrat în posesia primului, și singurului, meteorit de pe planeta Mercur, identificat vreodată pe Terra. Descoperită în anul 2012, în sudul Marocului, misterioasa rocă este compusă din nu mai puțin de 35 de fragmente, însumând 345 de grame.

Nu mai puțin de 295 de imagini de înaltă definiție au fost întrețesute pentru realizarea panoramei de 360 de grade de mai jos a craterului marțian Gale, pe care roverul NASA Curiosity îl explorează în prezent.

O analiză rapidă a rocilor marțiene se poate realiza fără a se apela la instrumentele sofisticate de la bordul roverului Curiosity. Este suficientă studierea  atentă a imaginilor obținute cu ajutorul MastCam

De la momentul descoperirii potrivit căreia Marte ar fi putut, cu miliarde de ani în urmă, să permită existența microbilor și până la ideea că viața ar fi putut evolua pe Planeta Roșie înainte să o facă pe Pământ nu a mai rămas, desigur, decât un pas. Pe care, iată, cercetătorii îl fac.