SPAȚIU

Noi imagini prelevate de pe munţii planetei Marte ar putea constitui ce mai bună dovadă a prezenţei unor ape curgătoare, element esenţial pentru sustenabilitatea vieţii, pe Planeta Roşie. Seria de fotografii efectuate de sonda de recunoaştere a NASA pe Marte arată numeroase lungi şiroaie de câţiva metri lăţime.

Are de 3,6 ori masa Terrei și își orbitează steaua guvernantă, o pitică galbenă din constelația Vela, la o distanță optimă pentru a putea găzdui apă lichidă la suprafață. Este vorba despre planeta HD85512b, descoperită, cu ajutorul spectografului High Accuracy Radial velocity Planet Searcher, sau HARPS, la o distanță de 36 de ani-lumină de Pământ, căruia ar putea să îi semene mai mult decât orice altă lume extraterestră cunoscută.

A fost suficient ca, săptămâna trecută, un cercetător NASA, John Grotzinger, să aibă o reacție entuziastă vis-a-vis de o descoperire a roverului marțian Curiosity, pentru ca publicul să înceapă online o adevărată furtună a teoriilor cu privire la ceea ce s-ar fi putut descoperi. (Anunțul oficial va fi făcut în această seara la ora 21:00).

Două echipe de astronomi au descoperit cel mai mare și cel mai îndepărtat „rezervor” de apă identificat vreodată în Univers. Se află la o distanță de 12 miliarde de ani-lumină și conține cel puțin de 140.000 de miliarde de ori cantitatea de apă a oceanului planetar terestru.

O analiză rapidă a rocilor marțiene se poate realiza fără a se apela la instrumentele sofisticate de la bordul roverului Curiosity. Este suficientă studierea  atentă a imaginilor obținute cu ajutorul MastCam

Telescopul spaţial european Herschel, un proiect în valoare de 2 miliarde euro, lansat în urmă cu aproape trei ani, ce are drept scop studierea modului de formare al stelelor, este pe cale să intre în ultimul an de funcţionare.