SPAȚIU

Cu numai câteva luni înainte de finalizarea simulării unei călătorii spre Marte ce are loc în Moscova – proiectul Mars500 - Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat un parteneriat cu agenția spațială rusă Roskosmos, ce are ca obiectiv principal trimiterea unei misiuni cu echipaj uman către Paneta Roșie.

Cea mai recentă imagine furnizată astronomilor de sonda spațială Messenger, de la NASA, care va împlini în curând un an de când se află pe orbita lui Mercur, ilustrează cum piscul central din craterul Eminescu, cu un diametru de 138 de kilometri, este înconjurat de  mai multe suprafețe strălucitoare misterioase, denumite „halouri”.

A fost suficient ca, săptămâna trecută, un cercetător NASA, John Grotzinger, să aibă o reacție entuziastă vis-a-vis de o descoperire a roverului marțian Curiosity, pentru ca publicul să înceapă online o adevărată furtună a teoriilor cu privire la ceea ce s-ar fi putut descoperi. (Anunțul oficial va fi făcut în această seara la ora 21:00).

Cercetătorii germani lucrează la o tehnică ce va permite poziţionarea cu mare precizie, oriunde în spaţiu, prin captarea semnalelor în raze X emise de pulsari…

Astronomii sunt obișnuiți să recunoască evenimente catastrofale precum explozia unei supernove, dar sursa de raze X observată începând din 28 martie pe cerul din emisfera boreală, și de-atunci urmărită pas cu pas de echipe de cercetători din toată lumea, este un spectacol atât de rar încât astrofizicienii au avut nevoie de o lună de zile pentru a înțelege ce l-a provocat.

În dimineaţa zilei de 30 iunie 1908, la ora 07:17, o explozie, cu putere mai mare de o mie de ori decât cea a bombei nucleare de la Hiroshima, a avut loc în pădurile siberiene de lângă râul Podkamennaya Tunguska. De-atunci sunt speculate diverse teorii, care mai de care mai conspiraţioniste, despre misterul producerii catastrofei…