Biologie

Semințe din diferite soiuri „călătoresc” împreună cu oamenii în Antarctica, amenințând să disemineze specii invazive într-unul dintre ultimele medii virgine de pe Pământ.

În căutarea unor surse de hrană mai ecologice, care să nu presupună sacrificarea animalelor, cercetătorii Universităţii Maastricht, din Olanda, au folosit celule stem pentru crearea de ţesut muscular. Următorul pas, peste câteva luni: hamburger-ul de laborator.

În acest organism monocelular a fost descoperit un mecanism biochimic corelat proceselor de îmbătrânire și întinerire, care spre desosebire de cele deja cunoscute nu are legătură cu restricția calorică.

Mai mulți oameni de știință canadieni și britanici, de la Universitatea McGill din Montreal, de la Universitatea din Columbia Britanică în Vancouver și de la Insitutul UCL pentru Sănătatea Copiilor din Londra au conchis, în urma unui studiu concentrat asupra metilării genelor asociate cu factorii economici și sociali din primii ani de viață, că modul de trai din copilărie afectează vizibil ADN-ul până la vârsta mijlocie.

Posibilitatea utilizării de bacterii și filamente de ADN drept componente modulare ale unui circuit deschide calea elaborării digitale biologice a informației.

Abonații serviciului de televiziune publică Channel Four, din Marea Britanie, vor putea urmări, pe parcursul a mai multe luni, cum trupul neînsuflețit al fostului șofer de taxi Alan Billis, din Torquay, Devon, se transformă în mumie, fiind prezervat prin intermediul acelorași tehnici folosite de egipteni în cazul faraonului Tutankamon, cu mai bine de trei milenii în urmă.

O echipă de cercetători de la Stanford a făcut prima demonstrație a faptului că longevitatea poate fi transmisă în mod non-genetic până la trei generații.

Descoperirea, publicată în revista Cell, a fost făcută de cercetătorii de la Universitatea La Sapienza din Roma. Are implicații clinice, dar reprezintă și un progres important în înțelegerea funcțiilor acelei părți din genom neimplicată în sinteza proteinelor.

Încălzirea globală nu mai este de multă vreme un subiect nou. În fapt, astfel de fenomene s-au întâmplat cu ciclicitate pe Terra, uneori efectele lor fiind devastatoare. În aceeași ordine de idei, David Bottjer, profesor de științe naturale în cadrul USC Dornsife, speră să descopere ceea ce ne așteaptă studiind efectele încălzărilor globale din trecutul Terrei.

Virusurile sunt cea mai abundentă formă de viață de pe Pământ. Totuși, cunoștințele noastre despre lumea virală sunt limitate la numai o fracțiune din aceasta. Acum, cercetătorii Universităților din Pittsburgh, St. Luis și Barcelona au descoperit că apele menajere din canalizări reprezintă habitatul de mii de noi virusuri, nedescoperite încă, dintre care unele ar putea avea impact asupra sănătății umane.