Fizică

O nouă clasă de așa-numiți „super-atomi” , înzestrați cu niște caracteristici magnetice deosebite și în stare să reproducă comportamentul unor elemente diferite din tabelul periodic, a fost obținută de un grup de cercetători de la Virginia Commonwealth University, Statele Unite.

Ceasurile atomice reprezintă cele mai exacte dispozitive de măsurare a timpului din lume, dar un „ceas nuclear„ ar putea fi chiar mai performant, sunt de părere cercetătorii Universității din New South Wales, ai Universității din Nevada și ai Georgia Tech, care propun un nou tip de „orologiu atomic„ ce nu ar pierde și nu ar câștiga nici măcar 1/20 dintr-o secundă în 14 miliarde de ani.

Kilogramul ar trebui să intre la dietă. Cel puțin asta susține un studiu recent, publicat în revista de specialitate Metrologia. Și asta pentru că cilindrul de metal ce reprezintă etalonul standard pentru greutate a devenit mai greu cu câteva zeci de micrograme în urma contaminării cu praf sau microorganisme.

Acceleratorul de particule LHC şi-a reluat ieri activitatea, fasciculele de protoni fiind lovite una de cealaltă mai puternic ca niciodată, la patru puncte de observare.

Un „registru de calcul\" cuantic a fost realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Innsbruck, care au reușit să pună 14 qubiți într-o stare de corelare cuantică (entanglement). Această reușită este considerată de specialiști de o importanță fundamentală, atât pentru realizarea unui computer cuantic, cât și pentru înțelegerea proprietăților acestui fenomen ieșit din comun.

Cercetătorii germani au stabilit un nou record pentru cel mai puternic câmp magnetic obținut vreodată, în cadrul Laboratorului High Magnetic Field, din Dresda (HZDR).

De la bordul Stației Spațiale Internaționale se pot demonstra lecții de fizică, din care cu toții avem de învățat câte ceva.

Fizicianul Maxim Chernodub, de la Universitatea din Tours, Franța, crede că o serie de câmpuri magnetice puternice ar putea  altera vidul spațial încât să dispună eventualele particulele încărcate ale acestuia într-un flux electric ce nu întâmpină vreodată rezistență – superconductibilitate.

Considerăm în general electronii ca fiind elemente constituente fundamentale ale atomilor, particule subatomice elementare, în alcătuirea cărora nu mai există și alte componente. La fel, adică indivizibili, în cazul nucleului atomic sunt considerați quarcii, care formează protonii, care la rândul lor, alături de neutroni intră în componența nucleului atomic.