Istorie și arheologie

Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.

Rămășițele fosile ale unui individ care a trăit acum circa 40.000 – 30.000 de ani, descoperite în nordul Italiei, sunt considerate cele mai vechi urme ale unui hibrid umano-neanderthalian, se arată într-un studiu publicat în PloS ONE.

Ieri, în Statele Unite, s-a sărbătorit ziua „Norocosului Leif”. Nu multă lume ştie că Leif Erikson, explorator scandinav, a descoperit America cu aproape 500 de ani înaintea lui Columb, în jurul anului 1000.

Până nu demult descriși ca niște creaturi lipsite de inteligență, brutale și demne doar de numele de sub-oameni, neanderthalienii încep astăzi să se bucure de o imagine cu mult mai bună decât ne-am imaginat vreodată. Nu numai că nu au nimic în comun cu ceea ce s-a spus despre ei și despre modul lor de a fi dar, mai mult, ne apar azi ca o cultură similară celei umane.

Prima conversație verbală s-ar fi petrecut acum 1,8 – 2,5 milioane de ani, cel mai probabil având ca subiect crearea uneltelor, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California și publicat în revista de specialitate Nature Communication.

Cercetătorii Universităţii din Pennsylvania au relevat markeri genetici care leagă locuitorii ţinutului Altai, din Siberia, de populaţiile indigene din America de Nord. Potrivit studiului, publicat în American Journal of Human Genetics, aceste populaţii au traversat gheţurile ce despărţeau Rusia de continentul nord-american în urmă cu 15.000-20.000 de ani.