Istorie și arheologie

Membrii speciei Homo erectus erau cu mult mai inteligenți decât se crezuse inițial, se arată într-un studiu publicat în luna martie în revista de specialitate Cambridge Archaeological Journal. O teorie avansată de Terrence Twomey, antropolog în cadrul Universității din Melbourne, Australia.

V-ați întrebat vreodată de unde vine această expresie atât de folosită azi, precum era și în urmă cu sute de ani? Cel puțin, la prima vedere, pare o formulare tipic românească, menită să descrie o călătorie pe distanțe uriașe. Nimic mai fals. Cele șapte mări și șapte țări au un înțeles cu mult mai profund decât vă imaginați.

Scrierile rămase din perioada Imperiului Roman ne descriu ospețe fastuoase, arătând că romanii știau să mănânce bine și chiar se dădeau în vânt după astfel de mese. Însă este vorba doar de masa celor bogați, circa 2% din populația Romei, în timp ce 98% din romani consumau o hrană pe care astăzi o considerăm una furajeră.

O primată străveche, acel misterios strămoș comun al omului și al primatelor, a început să consume alcool încă de acum 10 milioane de ani, se arată într-un studiu realizat de Fundația pentru Evoluție Moleculară Aplicată din Gainsville, Florida.

Nimeni nu se aștepta ca lucrprile la o nouă linie de metrou din Thesalonic să aducă la lumină o veritabilă comoară antică. Însă neașteptatul săa produs, muncitorii, asistați de arheologi, descoperind până în prezent nu mai puțin de nouă cununi de aur, extrem de laborios lucrate, datând de acum 2.300 de ani.

O echipă de arheologi din Peru a identificat în situl de la El Paraiso, la nord de Lima, ceea ce pare a fi un templu străvechi. Cercetătorii estimează că vârsta acestuia este de circa 5000 de ani, fapt care așteaptă confirmarea din partea testelor cu carbon radioactiv.

35 de piramide de mici dimensiuni au fost scoase la lumină în situl arheologic de la Seteinga, Sudan. Numărul acestora este, însă, cu mult mai mare, estimează specialiștii din echipa internațională franco-americano-sudaneză care a făcut descoperirea.

Dacă până acum, rămășițele fosile din Europa preistorică arătau că femeile era cruțate în cazul conflictelor tribale, asta și pentru că ele erau privite ca potențiale mame, cel puțin în Scandinavia acelor vremuri lucrurile stăteau cu totul altfel.

O echipă internațională de arheologi a scos la lumină, într-o peșteră din Serbia, o mandibulă a cărei vechime i-a uluit până și pe cei mai optimiști cercetători, cel puțin 525.000 de ani.

Explozia unei comete nu mai este considerată principalul factor care a dus la dispariția culturii Clovis din America de Nord de acum 13.000 de ani, se arată într-un studiu recent, publicat în Geophysical Monography Series.