Istorie și arheologie

Descoperirea pune capăt disputelor privind existenţa sau inexistenţa unui amfiteatru roman în regiunea Yorkshire. Arheologii au dezgropat legendara arenă, situată în vârful dealului Studforth, din împrejurimile satului Aldborough.

Scopul războiului e simplu: victoria. Mijloacele de atingere ale acestui ţel însă sunt un pic mai complicate. Victoria necesită avantaje strategice...

Statuia ornamentală, care străjuia poarta citadelei Kunula, a fost descoperită în sud-estul Turciei, alături de o altă piesă înfăţişând o figură umană flancată de lei, simbolizând „ dominația ordinii civilizate asupra forţelor haotice ale naturii”, potrivit lui Timothy Harrison, de la Universitatea din Toronto, Canada.

Autoritățile braziliene sunt în alertă după ce un trib sălbatic, descoperit recent, a dispărut fără urmă. Tribul fusese observat în acest an, iar o parte din membrii săi fuseseră fotografiați dintr-un elicopter aparținând organizației Survival International, organizație ce militează pentru apărarea drepturilor triburilor care nu au intrat încă în contact cu civilizația.

S-a descoperit de curând o reţea gigantică de tuneluri subterane, datând din Neolitic, construită pe sub întreaga Europă. Practic, tunelurile se întind din Scoţia până în Turcia, traversând întregul continent. Supravieţuirea atât de multor tuneluri până în prezent indică nivelul iniţial de extindere al reţelei.

După ce, în anul 2010, specialistul în genetica evoluționară, Svante Paabo, și colegii săi de la Institutul de Antropologie Evoluționară Max Planck din Leipzig, demonstrau că 1 până la 4% din ADN-ul uman are origini neanderthaliene, confirmând ipoteza conform căreia Homo Sapiens și neanderthalienii au dat naștere unor urmași hibrizi, a venit rândul cercetătorilor canadieni de la Universitatea din Montreal să afirme același lucru.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.

Datarea directă a unei fosile de copil neanderthalian sugerează că această specie umanoidă a dispărut, probabil, mult mai devreme decât dicta accepțiunea generală de până acum.

Scoase la lumină în anul 2008 printr-o întâmplare fericită -fosilele hominidului în chestiune au fost descoperite de Mathew, fiul de numai 9 ani al paleontologului Lee Berger -, rămășițele din situl Malapa din Africa de Sud au fost confirmate ca aparținând unei noi specii hominide, Australopithecus sediba.

A aparținut, probabil, unui om din Epoca de Fier, ucis în cadrul unui ritual de sacrificare pe teritoriul de astăzi al Marii Britanii și s-ar putea număra printre cele mai vechi fragmente de creier prezervate ale lumii.