Istorie și arheologie

Până acum se credea despre Neanderthalieni că erau simpli nomazi care se adăposteau temporar în peşteri. Cercetătorii au descoperit în estul Ucrainei o casă circulară veche de 44.000 de ani, elaborat construită din oase de mamut.

Cercetătorii Universităţii din Pennsylvania au relevat markeri genetici care leagă locuitorii ţinutului Altai, din Siberia, de populaţiile indigene din America de Nord. Potrivit studiului, publicat în American Journal of Human Genetics, aceste populaţii au traversat gheţurile ce despărţeau Rusia de continentul nord-american în urmă cu 15.000-20.000 de ani.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.

Până de curând se ştia că primii oameni moderni au părăsit Africa în urmă cu 50.000-60.000 de ani, au cucerit Asia, apoi au ajuns în Europa (cu 40.000 de ani în urmă), pentru a traversa Strâmtoarea Bering şi a ajunge în Americi, între timp Neanderthalienii dispărând.

O echipă de arheologi greci, echipă condusă de profesorul Yannis Hamilakis, a scos la lumină nu număr de peste 300 de statuete neolitice cu o vârstă de aproape 8.000 de ani. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât perioada respectivă este una puțin documentată în istoria Balcanilor.